Declarații ale doamnei Iuliana Tasie, prim-vicepreședinte, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Organizația Patronală a Turismului Balnear din România a fost înființată în 1993. Avem membri în majoritatea stațiunilor balneare importante din România. Ne implicăm activ în a sprijini turismul în general, pentru că toate problemele expuse de colegii mei vizează clar și complexele hoteliere din turismul balnear. Avem și specificitate, pe care voi încerca să o prezint în continuare.
Dorim să facem mai mult efort pentru a scoate această categorie, această nișă de turism atât în ochii turiștilor din România, cât și în atenția celor din străinătate. Suntem membri din 2007 într-o organizație internațională, European Spa Association, unde încercăm, prin resursele noastre proprii, să suplinim o parte din lucrurile pe care noi le-am fi văzut într-o strategie de promovare a turismului balnear din România la nivel de țară.
Piața balneară are un rol important în economie. În același timp, ne confruntăm cu o cerere în creștere pentru servicii de wellness și de balneo. Exemplific rolul acestei piețe prin faptul că, în momentul în care achiziționezi un pachet de tratament, vorbești de o lungime a sejurului, vorbești de servicii de cazare, vorbești de servicii de masă, implică și cheltuieli de transport, deci toate duc la un venit semnificativ pentru a putea face acea deplasare, a susține locuri de muncă.
Anumite stațiuni, turismul balnear le transformă și, din locul uitate, devin importante. Cel mai important: turismul balnear este un turism al tuturor anotimpurilor, al celor patru anotimpuri, deci se poate practica și are importanță în orice perioadă. Oferă servicii de prevenție și recuperare medicală, iar acest lucru ajută la reducerea presiunii asupra sistemului sanitar. Zonele balneare au investit în infrastructură.
Cel mai important lucru pe care îl avem de foarte mulți ani este că suntem recunoscuți internațional. Aceasta creează un impact în brandul național. La nivelul UNESCO, suntem cunoscuți prin Băile Herculane, suntem cunoscuți prin stațiuni unice, care există în România, de nivel european. În același timp, noi oferim pentru tratamente costuri comparativ mai mici decât orice altă destinație, ceea ce face ca turistul să fie interesat de serviciile noastre.
Referitor la creșterea cererii pentru serviciile wellness și balneo, știm clar că pandemia Covid-19 a îndreptat oamenii către stațiunile balneare, pentru că sunt zone izolate. În timpul pandemiei, aveam peste 12% rată de infectare, dar în stațiunea balneară era sub 1% sau maximum 1,2%. În același timp, operatorii din turismul balnear s-au adaptat, nu servesc doar clienții medicali, ci și pe cei care vin pentru relaxare și bunăstare și vorbim de wellbeing. Mă bucur că în titlul conferinței a fost inclusă și zona de wellness.
Cei care merg în aceste zone revin, în principal. Nu există client care a mers într-o stațiune balneară să nu plece cu un sentiment bun pentru sănătatea lui fizică și psihică; ține cont de calitatea serviciilor oferite acolo și se întoarce.
Toată lumea știe că avem un potențial foarte mare: o treime din resursele europene de ape minerale, nămoluri, gaze mofetice, saline. Este și o modalitate, cea mai importantă, cred eu, în stațiunile balneare, de a exploata sustenabil aceste resurse locale. Noi avem tot interesul ca nămolul să se întoarcă în lac. Dorim ca rezerva de apă minerală sau apă termală să reziste următoarelor sute de ani, pentru că ăsta este viitorul zonei respective. Nu vreau să duc discuția într-o zonă negativă. Ne gândim la ce s-a întâmplat la Praid și ce impact a avut. Noi am avut congresul nostru la Sovata acum două săptămâni și n-am trecut ușor prin Praid. Știam ce activitate era acolo și câtă lume era și am văzut ce tristețe este în momentul acesta acolo. O astfel de exploatare nesustenabilă se vede.
Ce înseamnă turismul balnear în 2025? Turismul balnear nu se mai adresează doar segmentelor de vârstă seniori. Rămâne într-o proporție foarte mare pentru seniori, dar în același timp, tot mai mulți oameni care au vârste de 30-40 de ani vin în stațiunile balneare cu familie, cu copii, ceea ce contribuie într-o anumită măsură la reducerea duratei medii a sejururilor. Nu prea mai există clienți – în proporție, să zicem, de 10% – în afară de turismul social, care stau 12 zile la tratament, la cura tradițională. Motivațiile, clar, sunt wellness, recuperare, prevenție. Oaspeții caută experiențe personalizate. Doresc, dincolo de a fi tratați medical, să aibă o experiență, să simtă că se întâmplă ceva, că le aduce o schimbare în stilul de viață după ce se întorc acasă.
Tendințe relevante la nivelul european în turismul balnear:
– Wellness și longevitate – conceptul de longevitate este foarte bine implementat la nivel european. Înseamnă o viață mai lungă, mai bună. Referitor la wellness, oaspeții așteaptă să aibă o abordare holistică. Nu vin în spa să le pui un nămol pe un genunchi, vor să aibă și un masaj, vor să aibă și o experiență interesantă în zona de băi, deci doresc ca după ore petrecute în centru spa, să-și trateze problema de sănătate, dar în același timp, să să plece cu altă stare de spirit, cu o relaxare, care-i ajută să ajungă la acest wellness.
– Prevenție – În zona de prevenție, la nivel european (cel puțin, în mandatul noului președinte), există un puternic val de lobby pentru introducerea conceptului în politicile de sănătate ale Uniunii Europene. Noi ne ducem în această zonă, o sprijinim și va trebui să ne folosim și noi europarlamentarii pentru a susține aceste lucruri. Tot ce vine în aceste politici va trebui transpus și în România.
– Sustenabilitate – Am spus de ce sunt importante pentru noi resursele naturale.
– Digitalizare – Pe lângă aplicații digitale, rezervări inteligente etc., în ultima perioadă, se observă că AI-ul și telemedicina și realitatea virtuală intervin profund în ceea ce oaspetele se așteaptă să întâlnească, mai ales oamenii care au până în 40 de ani; sunt foarte conectați la gadgeturi și își doresc lucrul acesta și în experiența spa. Pe partea medicală, anumite echipamente gestionate de AI pot diminua timpul de reparare, dețin modalitatea în care reușim mai repede să tratăm persoanele respective.
Tendințe în România:
-Investiții crescute, modernizarea stațiunilor, parteneriate public-private și pachetele integrate, wellness și balneo.
Câteva exemple frumoase despre puncte de nișă, de vârf, ale turismului balnear:
– Locuri de pe Litoral.
– La Sovata – singurul lanț internațional de hoteluri
– Băile Herculane – primul hotel din România dotat cu un centru de tratament care este o clădire istorică
– Băile Felix – un exemplu de parteneriat public-privat
– Exemple de revitalizare a stațiunilor – un proiect La Fontana Borsec, realizat de primărie; o investiție de peste 25 de milioane de euro, care a revigorat stațiunea Lacul Sărat; Turism Covasna, care are trei mofete situate direct pe sursa de gaz în centrele balneare.
Lucruri negative:
– Promovarea insuficientă
– Lipsa unui brand balnear
– Servicii neuniforme – este adevărat că avem și locații de 4 și chiar de 5 stele, cum este Lotus Therm, dar avem și locații de 2 stele, care au nevoie de suport ca stațiunile să se dezvolte. Aici vorbim despre standarde unitare.
– O mare problemă – infrastructura generală: drumuri, utilități, urbanism. Mergem la târgul Thermalies din Franța și primul lucru pe care străinii îl întreabă este cum să ajungă de la București la Sovata și cât timp le ia; eu am făcut nouă ore de la Constanța până la Sovata.
– Pentru tinerii lucrători din turism balnear și din zonele de centre spa trebuie o altă abordare în a-i pregăti pentru a face față lucrurilor specifice.
Direcții strategice pe care le propunem:
– Un program național de investiții în infrastructură balneară
– Standardizare și reglementare a complexelor balneare – lucrăm împreună cu ministerul și cu ANMCS să creăm, prin grupul nostru balnear de lucru, un standard cu care să putem să mergem la nivel european să ne promovăm.
– Digitalizare, marketing, brand național
– Formare profesională pentru turism și domeniul spa – foarte importantă. Piața spa are deja o academie, Spaedu https://spaedu.eu/, care pregătește la nivel internațional cu acreditare internațională CIDESCO tinerii care lucrează în acest domeniu.
Impactul generat de aceste măsuri:
– Stațiuni modernizare și competitive la nivel european
– Va crește numărul de turiști în zona de turism balnear
– Durata medie a sejurului ar fi mai mare și am avea venituri mai mari
– Ar genera dezvoltare economică locală și noi locuri de muncă
Concluzii:
România are un potențial ridicat, dar insuficient valorificat, necesită un cadru strategic național pentru dezvoltarea balneară și singurul obiectiv pe care l-am putea avea este să revitalizam și să modernizăm. Este în dezbatere în Parlament o inițiativă care vrea să scoată în față acest domeniu și să devină prioritate. Am intrat online în Comisia de buget a Parlamentului. Discuția a fost concurențială. Ne uităm la ce ar putea să aducă plus valoare o astfel de inițiativă. De ce nu turism montan? De ce nu litoral, dar de ce să alegem balnearul?
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
