Declarații ale doamnei prof. univ. dr. Gabriela Țigu, decan, Facultatea de Business și Turism, ASE București în cadrul conferinței „ROMÂNIA 2025-2040. POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A TURISMULUI ÎN ROMÂNIA. IMPORTANȚA DEOSEBITĂ A TURISMULUI BALNEAR ȘI DE WELLNESS” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 27 noiembrie 2025, la Clubul BNR, Banca Națională a României (BNR).
Împreună cu colegul meu, domnul profesor Mihai Tănase, prezint rezultatele unui studiu pe care l-am realizat cu mediul de afaceri, referitor la așteptările angajatorilor în ceea ce privește competențele viitorilor specialiști în turism, absolvenți de liceu, de școli vocaționale, de studii superioare. Vorbim despre învățământul de turism, în general și rolul său în demersul dezvoltării și promovării turismului nostru pe noi paliere, sustenabilitatea fiind unul din aceste paliere.
Cum se adaptează învățământul la schimbările pe care toți le-am simțit, mai ales după pandemie? În acest studiu, pe care l-am publicat într-o editură internațională specializată în turism, am încercat să arătăm cum s-au schimbat așteptările angajatorilor, cum s-au schimbat așteptările tinerilor și cum ajungem la un echilibru din acest punct de vedere pe piața muncii. Am trecut prin multe transformări odată cu pandemia și aceste transformări sunt vizibile și pe piața muncii, în sectorul nostru. World Economic Forum realizează studii cu privire la competențele cerute pe piața muncii, inclusiv în și turismu. Dacă în perioada dinainte de pandemie aveam niște competențe soft și vorbeam de etică, de comunicare interpersonală, construire de relații, gândire critică, posibilitate sau capacitate de luare a deciziilor, autonomie etc., studiul World Economic Forum arată că după pandemie, unele din aceste competențe au crescut în intensitate și au apărut și altele noi. Comunicarea și cooperarea au crescut ca importanță în capacitățile angajaților de rezolvare a problemelor. Avem, de asemenea, adaptabilitate, flexibilitate, gândire critică. Peste toate acestea, abilitățile digitale au căpătat o greutate și mai mare.
Noi am întreprins cercetarea realizând un focus grup la care am invitat dintre partenerii noștri din industria hotelieră și din domeniul agențiilor de turism. Am avut șase hotelieri și zece reprezentanți ai agenților de turism, care au participat la acest focus grup, organizat într-unul din hotelurile partenere. Eșantionul este corect din punctul de vedere al metodologiei științifice, pentru că am avut grijă să invităm hotelieri din diverse segmente de piață, iar din domeniul agențiilor de turism, atât din incoming, cât și din outgoing. Multe discuții au fost bazate pe ceea ce s-a întâmplat în pandemie și pe felul cum a influențat ea angajabilitatea în turism și în industria ospitalității. Toți respondenții au fost de acord că se vede clar tendința, mai ales a tinerelor generații, de a se orienta către alte domenii de activitate mai bine plătite. Generația tânără, obișnuită în pandemie cu învățatul de acasă, a început să prefere lucrul de acasă mai mult decât celelalte generații și asta are un impact extrem de mare asupra industriilor ospitalității; poate mai puțin asupra sectorului de travel, dar în hotel, restaurant etc., asta este o problemă.
Atractivitatea acestui sector pentru tineri, chiar dacă ei urmau un program de studii în turism, atractivitatea acestui sector a scăzut, pentru că s-a dovedit că este foarte vulnerabil în situații de criză. În urma prelucrării rezultatelor focus grupului, hotelurile au apreciat că cele mai importante abilități pentru actuali și viitori angajați sunt: flexibilitatea, pentru că este nevoie nu atât de abilități hard, adică să știi procedurile foarte bine (le poți învăța), cât să fii capabil să te adaptezi unui loc de muncă în diferite departamente ale hotelului sau de la un hotel mare la unul mic sau invers. Adaptabilitatea și comunicarea sunt, de asemenea, abilități mult apreciate. În relația cu clientul, inteligența emoțională trebuie să fie ridicată, la fel când ne referim la relațiile dintre angajați.
Agențiile de turism au pus mai mult accent pe pasiunea pentru turism. Salariile poate mai mici decât în alte sectoare se compensează cu pasiune și cu deschiderea pe care ți-o oferă acest loc de muncă. Adaptabilitatea, comunicarea și flexibilitatea sunt și ele abilități menționate, ca și creativitatea. Cum transformăm aceste abilități în competențe la locul de muncă? La hoteluri, munca în echipă a reieșit ca fiind cea mai importantă competență. În schimb, la agențiile de turism, abilitățile digitale sunt extrem de mult apreciate în această perioadă. Noi am făcut focus grupul în 2023 primăvara și, ulterior, am prelucrat aceste informații. Pe scurt, ca o sinteză, reunind cele două subgrupuri, adaptabilitatea tinde să fie cea mai importantă abilitate cerută unui lucrător din turism, fie absolvent de liceu, fie absolvent de studii superioare. Competențele de comunicare și cele digitale sunt evident pe primul loc. S-a vorbit mult despre atitudine și se vorbește de fiecare dată la toate întâlnirile din turism, acolo unde vorbim de forță de muncă, de învățământ. Vrem să fim pozitivi și eu sunt de acord că trebuie să fim pozitivi și să nu așteptăm prea mult de la alții, ci să facem, fiecare la locul lui, ce știm mai bine și ce putem la un nivel cât mai ridicat.
Câteva concluzii ale acestei cercetări: au exista diferențe de apreciere între cele două subgrupuri. Rezultatele sunt de interes pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru noi, cei din sistemul educațional, care trebuie să adaptăm modalitatea de a pregăti viitorii specialiști în conformitate cu cerințele pieței. Concluzia finală este că, atâta timp cât nu avem o strategie națională pe termen cel puțin mediu, la nivel economiei, în turism nu putem avea niciun sistem educațional pregătit. Sistemul educațional este ușor mai inflexibil, este mai greoi. Ceea ce poți flexibiliza sunt cursurile de formare permanentă, post-universitare sau de formare a adulților. Acolo poți veni cu schimbări. În rest, este foarte greu, durează mult și atunci, noi pregătim specialiști pentru viitorii 7-10 ani. Încă nu știm ce.
Cum putem rezolva această discrepanță, această nevoie de a fi tot timpul în concordanță cu ce cere piața muncii? Am adus aici un studiu de caz, un exemplu de eveniment pe care noi l-am făcut la facultate cu studenții noștri și cu o bună parte din partenerii facultății, un fel de licitație de târg cu bursă. Am avut 360 de studenți înscriși la acest eveniment și 25 de organizații partenere, care au oferit locuri de practică și internshipuri și chiar locuri de muncă studenților. Din cele 328 de locuri de practică, 202 au fost ocupate. Cele mai importante domenii pentru care am realizat această corelare între nevoia studenților și nevoia mediului de afaceri au fost hoteluri, restaurante, agenții de turism și asociații, comerț și așa mai departe. O relație foarte strânsă între mediul de afaceri și sistemul de învățământ este imperios necesară. Noi nu ne plângem, pentru că ne bucurăm de acest sprijin al partenerilor. Aș vrea să motivez și alte instituții de învățământ s-o facă. La ora actuală, sunt multe exemple de licee de profil, de universități cu profil de turism, care urmează același model de colaborare cu mediul de afaceri care nu se rezumă la o simplă cercetare, ci fac mult mai mult decât atât. Avem invitați din partenerii noștri la ore. Directorul de resurse umane de la City Grill vine frecvent la orele noastre de managementul resurselor umane în turism, cea mai importantă disciplină strict de specialitate în acest sens. Vine cu abordarea practică și generează nu doar o motivație pentru studenți de a urma o asemenea carieră, ci și foarte multe competențe practice.
Evenimentul este organizat în cadrul ciclului ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.
Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic
