de Radu Magdin,
CEO Smartlink Communication
România nu duce lipsă de crize – sociale, politice, bugetare sau de încredere publică. Dar criza, așa cum ne învață istoria altor state care au reușit să transforme șocul în șansă, poate deveni o rampă de relansare. Avem, poate pentru prima dată după 1989, oportunitatea de a vorbi despre un Patriotism Deștept – nu zgomotos, ci strategic; nu exclusivist, ci atractiv; nu retrograd, ci pregătit pentru viitor.
Într-o lume în care geopolitica se joacă la viteză mare, România are nevoie de un nou tip de ancorare în sine: o țară care se iubește suficient cât să vrea să conteze în lume. Iar pentru asta, trebuie să regândim paradigma patriotismului – de la una emoțională și defensivă la una smart, constructivă, cu rezultate.
Criza ca oportunitate: ce ne învață alții
Țări precum Irlanda, Portugalia sau Israel ne-au arătat că e posibil să ieși din criză mai puternic, cu condiția să ai un plan, o viziune și lideri care știu să articuleze o poveste de succes. Irlanda, odată „omul bolnav al Europei”, a mizat pe educație, fiscalitate prietenoasă și internaționalizare. Astăzi, este hub european pentru giganții tech. Portugalia și-a reinventat economia prin digitalizare, turism de calitate și atragerea de talente străine. Israelul, înconjurat de instabilitate, a investit în securitate, inovație și diaspora.
România poate învăța de aici: criza nu este doar o gaură bugetară, ci și un test de caracter național. Avem infrastructura de idei, avem capital uman și suntem pe radarul investitorilor. Ceea ce ne lipsește este o narațiune pozitivă coerentă și leadershipul care să o vândă cu credibilitate și rezultate.
Ce înseamnă un Patriotism Deștept?
Nu înseamnă discursuri bombastice despre „țara mea de glorii”, ci investiții în ce contează cu adevărat pentru viitorul ei. Patriotismul deștept înseamnă:
- Să atragi investiții străine fără să-ți vinzi sufletul, oferind stabilitate, predictibilitate și acces la o forță de muncă educată.
- Să sprijini capitalul autohton, fără să devii autarhic: antreprenorii români au nevoie de piețe externe, acces la finanțare și reguli clare.
- Să digitalizezi statul, nu pentru că e „cool”, ci pentru că transparența reduce corupția și crește eficiența.
- Să îți ții tinerii acasă sau să îi aduci înapoi, oferindu-le un cadru în care se pot afirma, nu doar supraviețui.
- Să îți internaționalizezi economia, fără frica de concurență. România nu e condamnată la rolul de „low-cost destination”.
Această formă de patriotism se măsoară în exporturi, în firme românești care câștigă licitații în Europa, în fonduri europene atrase strategic, în orașe care devin atractive pentru „nomazii digitali” sau pentru diaspora cu capital și know-how.
Tranziția de la „supraviețuire” la „strategie națională de dezvoltare Și poziționare”
Astăzi, România este într-un punct critic. Criza bugetară riscă să taie exact din investițiile care ne-ar putea scoate din impas. Deficitul comercial arată că producem puțin cu valoare adăugată mare și importăm mult. Clasa politică este prinsă într-o luptă de uzură, în timp ce încrederea publică se erodează.
Dar exact acest context oferă șansa unei repoziționări istorice. România poate deveni, în următorii 10 ani, o economie mid-tech competitivă, un hub regional în energie, IT și agricultură sustenabilă, dar și un jucător credibil în politica europeană de securitate și extindere.
Pentru asta, avem nevoie de:
1. Un Minister al Viitorului sau un Consiliu Strategic Transpartinic care să lucreze pe scenarii de dezvoltare 2025–2040.
2. Pact pentru Educație Economică și Tehnologică, astfel încât școala să producă cetățeni globali, nu doar supraviețuitori locali.
3. Branding strategic de țară, nu doar campanii de imagine — un „why Romania” articulat pentru investitori, diaspora, tineri și parteneri internaționali. Trebuie să facem o revenire 3I ca imagine, influență și investiții.
4. Leadership public care vorbește despre România nu doar în termeni de probleme, ci de potențial, poziționare și soluții.
România deschisă, dar cu coloană vertebrală
Patriotismul Deștept presupune să nu închizi porțile sub pretextul suveranității, dar nici să le ții larg deschise oricum. Înseamnă selectivitate cu sens, reguli clare pentru investitori, dar și susținere reală pentru ce e românesc și bun.
Un stat inteligent este cel care negociază pentru interesul său, dar și pentru al regiunii sale. România poate deveni pivot regional pentru reconstrucția Ucrainei, furnizor de securitate energetică și digitală pentru vecini, sau hub de relocare pentru firme care fug de instabilitate.
Dar pentru asta, trebuie să transmitem că suntem mai mult decât „oportunitate de cost” — suntem un partener de cursă lungă, capabil, coerent și cu viziune.
Concluzie: de la „mândru că sunt român” la „mândru că pot construi aici”
Patriotismul Deștept nu e o lozincă, ci o alegere zilnică: a unui antreprenor care investește, a unui profesor care formează, a unui primar care administrează cu viziune. România nu are nevoie de miracole, ci de claritate strategică și încredere în forțele proprii.
Crizele vor mai veni. Dar dacă ne jucăm bine cărțile, putem fi printre cei care nu doar supraviețuiesc, ci dau tonul într-o Europă în transformare.
Viitorul aparține celor care știu să transforme vulnerabilitatea în viziune. România are tot ce-i trebuie – mai rămâne să creadă și să acționeze ca atare.
