O privire retrospectivă asupra sancțiunilor aplicate în România în domeniul protecției datelor. Ce s-a schimbat în 2023 față de 2022?

Date:

de IOAN DUMITRAȘCU, partener, Filip & Company
DIANA GAVRA, senior associate, Filip & Company
CHRISTIANA BOULEANU, associate, Filip & Company

Pe parcursul celor mai mult de 5 ani de la aplicarea în România a Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679 (“GDPR”), societățile au adoptat multe măsuri de conformare cu cerințele legislației, dar conformarea continuă este în continuare un subiect important pe agenda oricărei societăți. Principalele acțiuni observate în ultimii ani au privit actualizarea proceselor și documentației, adresarea implicațiilor de protecția datelor din noile proiecte, susținerea de training-uri pentru angajații societății, iar în unele cazuri, rezolvarea incidentelor de încălcare a securității datelor. 

În ultimii 2 ani a fost observată și o activitate intensă din partea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal („ANSPDCP”), în special în ceea ce privește activitatea de control. 

Principala schimbare observată în anul 2023 privește valoarea totală a amenzilor aplicate. Astfel, anul 2023 a adus o creștere a cuantumului total al amenzilor, care s-a dublat față de anul 2022. Numărul amenzilor aplicate nu diferă însă foarte mult. În 2022, ANSPDCP a aplicat cel mai mare număr de amenzi de la aplicarea GDPR – 69 de amenzi (conform Raportului anual de activitate). În 2023, numărul de amenzi în baza GDPR a fost mai redus ca în anul precedent – 60 de amenzi (conform informațiilor disponibile pe website-ul ANSPDCP), dar valoarea medie a fost mai mare. 

De asemenea, este interesant de observat faptul că în 2023 au fost aplicate și 2 amenzi pentru nerespectarea cerințelor privind cookies prevăzute de Legea 506/2004, spre deosebire de anul 2022, când pentru nerespectarea acestor cerințe au fost aplicate doar avertismente. Acestea au fost în cuantum de 10.000 și 40.000 RON.

Ca o observație generală, în afara diferenței privind cuantumul total al amenzilor, practica ANSPDCP a fost în general relativ constantă, principalul motiv de sancționare fiind, în continuare, lipsa măsurilor tehnice și organizatorice adecvate pentru asigurarea securității datelor. 

Astfel, principalele motive care au dus la aplicarea de sancțiuni de către ANSPDCP în ultimii 2 ani au fost:

  • lipsa măsurilor tehnice și organizatorice adecvate, în special în contextul în care lipsa acestora a condus la incidente de securitate (de ex. transmiterea/accesarea datelor în mod neautorizat);
  • prelucrarea datelor cu caracter personal fără un temei legal de prelucrare (inclusiv în ceea ce privește categoriile speciale de date);
  • nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (opoziția la comunicările de marketing, dreptul de acces și ștergere);
  • neregularități legate de informarea persoanelor vizate;
  • nerespectarea principiilor GDPR (de ex. limitarea legată de scop, minimizarea datelor, exactitatea, limitarea legată de stocare);
  • nerespectarea măsurilor corective aplicate de ANSPDCP;
  • nefurnizarea informațiilor solicitate de ANSPDCP;
  • lipsa notificării ANSPDCP și a persoanelor vizate în cazul unor incidente de încălcare a securității datelor; 
  • nerespectarea dispozițiilor privitoare la stocarea de informații sau obținerea accesului la informația stocată în echipamentul terminal al unui utilizator (cookies), prevăzute de Legea 506/2004;
  • nerespectarea cerinței de a asigura protecția datelor începând cu momentul conceperii (privacy by design) și în mod implicit (privacy by default);
  • operatorul nu s-a asigurat că persoanele care acționează sub autoritatea sa prelucrează datele doar la cererea sa;
  • recrutarea unei alte persoane împuternicite fără autorizare din partea operatorului.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Studiu EY România: Comportamentul consumatorului român în perioada sărbătorilor de Paște 2024

Perioada festivă care se apropie aduce, ca în fiecare...

CCIR a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Federația Camerelor de Comerț a EAU

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a...

ENERTOWN: Orașele mici din România au nevoie de un sprijin mai mare în tranziția energetică

Localitățile urbane mici sunt adesea lăsate în afara...