Adrian T. Mitroi, CFA predă Finanțe Personale, Investiționale și Comportamentale la ASE
Sistemul bancar reprezintă un element esențial al economiei naționale, având un rol crucial în mobilizarea capitalului și în facilitarea finanțării activității economice. În contextul României, o economie în continuă dezvoltare și cu aspirații de creștere competitivă în cadrul Uniunii Europene, importanța unui sector bancar robust și eficient este incontestabilă. Structura actuală a sistemului bancar românesc, caracterizată printr-o prezență semnificativă a capitalului străin, ridică întrebări pertinente cu privire la capacitatea sa optimă de a susține prioritățile noastre de dezvoltare ale țării.
Sistemul bancar românesc cu capital românesc, deși limitat ca pondere în piață (dominată de bănci cu capital străin), are un potențial semnificativ de a contribui la dezvoltarea economică națională, mai ales în contextul transformărilor digitale, al cerințelor legislative europene și al nevoii de creștere a intermedierii financiare. Băncile cu capital românesc, precum CEC Bank sau Banca Transilvania (care, deși are o componentă semnificativă de capital românesc, include și investitori străini), pot juca un rol strategic în susținerea economiei locale, a IMM-urilor, a familiilor și a fondurilor de pensii. În continuare, voi explora idei inovatoare și consistente, axate pe tehnologie, digitalizare, financiarizare, conformitate legislativă și investiții, urmate de o expunere detaliată privind promovarea deductibilității fiscale pentru cheltuielile financiare legate de investiții ipotecare și împrumuturi pentru IMM-uri.
Dezvoltarea economică a României este puternic constrânsă de finanțare și de necesitatea stringentă de a crește ponderea capitalului românesc în sectorul bancar. Această necesitate derivă din dorința de a asigura o finanțare mai solidă, independentă și strategic orientată către prioritățile de dezvoltare ale României. Un sistem bancar cu o bază de capital autohtonă mai puternică ar putea fi mai sensibil la nevoile specifice ale economiei naționale, mai puțin susceptibil la influențele externe și mai angajat în susținerea proiectelor de importanță strategică pentru viitorul țării.
Situația sistemului bancar din România
La momentul actual, sistemul bancar din România este format dintr-un număr semnificativ de instituții de credit, incluzând atât bănci comerciale, cât și rețeaua cooperatistă. În funcție de originea capitalului, se pot distinge bănci cu capital integral sau majoritar de stat, bănci cu capital majoritar privat autohton și bănci cu capital majoritar străin. Evoluția numărului de instituții de credit a cunoscut o scădere semnificativă de la 43 în 2008 la 27 în 2024, reflectând un proces de consolidare a sectorului. Se observă o tendință recentă de creștere a ponderii capitalului autohton (privat și de stat), care s-a apropiat de 40% din totalul activelor bancare la finalul anului 2024. În 2008, băncile cu capital străin dețineau 88,2% din active, băncile cu capital de stat aveau o pondere de doar 5,2%. Sistemul bancar românesc prezintă o interconectare semnificativă cu sectorul guvernamental, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Această legătură se manifestă direct prin creditele acordate statului și prin deținerea de titluri de stat, care reprezentau 25% din activele bancare în 2024. Indirect, expunerea include și garanțiile de stat aferente creditelor către sectorul real (5,3% din active) și acționariatul de stat (14% din active).
Limitările sistemului bancar în finanțarea dezvoltării economice
Băncile care operează în România, în special cele cu capital străin, se confruntă cu anumite limitări în ceea ce privește investițiile în titluri de stat emise de guvernul român pentru a finanța deficitul bugetar. Aceste restricții sunt impuse atât de reglementările Băncii Naționale a României, cât și de cele ale Uniunii Europene, care pot stabili limite de expunere față de un singur emitent și pot solicita constituirea de provizioane pentru deținerile de titluri de stat considerate excesive. Expunerea băncilor românești la titlurile de stat este deja semnificativă, situându-se printre cele mai ridicate din UE. Autoritățile europene analizează posibilitatea de a introduce reglementări care să impună băncilor să constituie provizioane după depășirea unui anumit nivel de expunere pe titluri guvernamentale. Aceste măsuri prudențiale, deși necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului bancar, pot limita capacitatea băncilor de a finanța direct deficitul bugetar, creând astfel o nevoie de surse alternative de finanțare pentru stat. Băncile cu capital străin ar putea, de asemenea, să acorde prioritate investițiilor în țările lor de origine sau în alte piețe considerate mai atractive din punct de vedere strategic.
Nevoia stringentă de capitalizare a băncilor românești
Băncile românești cu capital majoritar de stat, precum CEC Bank și Exim Banca Românească, se confruntă cu o nevoie semnificativă de capitalizare suplimentară pentru a-și putea extinde activitatea și pentru a susține proiecte de investiții de anvergură, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a României. O capitalizare adecvată este vitală pentru ca aceste bănci să poată concura cu instituțiile financiare mai mari, în special în finanțarea proiectelor complexe și în diversificarea gamei de servicii oferite. Fără un capital suficient, băncile românești ar putea fi limitate la tranzacții mai mici și produse financiare mai puțin sofisticate, ceea ce ar putea restrânge capacitatea lor de a sprijini pe deplin obiectivele de dezvoltare națională. Majorările de capital planificate reprezintă un pas pozitiv, dar impactul lor trebuie monitorizat atent.
Băncile românești se confruntă adesea cu dificultăți în a participa în mod activ la sindicatele de intermediere pentru emisiuni de obligațiuni de proiect ale statului, comparativ cu băncile internaționale care dispun de o capacitate financiară și o expertiză mai vastă. Participarea la aceste sindicate este crucială pentru finanțarea proiectelor specifice de investiții, diferit de finanțarea generală a bugetului de stat, permițând statului să acceseze finanțare diversificată și să beneficieze de expertiza băncilor locale în structurarea emisiunilor de obligațiuni. O capacitate financiară și o expertiză consolidate ale băncilor românești ar fi necesare pentru a le permite să intermedieze emisiuni de obligațiuni de proiect destinate finanțării infrastructurii și a altor investiții esențiale. Dependența de băncile străine pentru subscrierea acestor emisiuni ar putea conduce la costuri mai ridicate sau la termeni mai puțin favorabili pentru statul român. Consolidarea bazei de capital și a expertizei băncilor autohtone este, prin urmare, esențială pentru a depăși această limitare.
Creșterea capitalului bancar românesc, extindere și linii noi de business
- Sursă solidă și independentă de finanțare: O bază de capital autohtonă puternică este esențială pentru a asigura o finanțare stabilă și mai puțin dependentă de deciziile strategice ale grupurilor financiare străine, ale căror priorități pot fi influențate de factori externi economiei românești. Un sistem bancar cu capital românesc majoritar ar fi mai puțin vulnerabil la șocurile economice internaționale și la schimbările de strategie ale băncilor mamă străine.
- Stabilitate financiară și reducerea vulnerabilității, sistem financiar antifragil: Creșterea capitalului românesc în sectorul bancar contribuie semnificativ la consolidarea stabilității financiare a țării și la reducerea vulnerabilității la șocurile economice internaționale, mai ales în contextul actual al multiplelor crize suprapuse. Un sistem bancar bine capitalizat este mai rezistent în fața turbulențelor economice și poate să sprijine economia în perioade dificile.
- Investiții strategice în sectoare cheie, consecutive trendului economic: Băncile cu capital românesc au un potențial mai mare de a investi strategic în sectoarele prioritare ale economiei naționale, cum ar fi infrastructura, energia, agricultura și tehnologia, având o înțelegere mai profundă a specificului local și a nevoilor de dezvoltare ale țării.
- Finanțarea proiectelor critice de infrastructură și dezvoltare regională: Cu o capitalizare adecvată, băncile românești pot juca un rol crucial în finanțarea proiectelor de infrastructură majore, care sunt vitale pentru dezvoltarea economică și socială a țării, și în susținerea dezvoltării economice la nivel regional, contribuind la reducerea disparităților teritoriale.
- Înțelegerea și răspunsul la nevoile economiei românești: Băncile românești sunt mai bine poziționate pentru a înțelege particularitățile și nevoile specifice ale economiei românești, oferind soluții financiare adaptate și susținând astfel creșterea competitivității sectoarelor cheie. Această înțelegere locală poate duce la decizii de finanțare mai eficiente și mai bine aliniate cu interesele strategice naționale.
- Reinvestirea, distribuirea și multiplicarea profitului în țară: O pondere mai mare a capitalului românesc în sectorul bancar ar crește probabilitatea ca profiturile generate de sistemul bancar să fie reinvestite în economia locală, un ciclu economic virtuos și la crearea de valoare adăugată în interiorul țării.
Modalități de creștere a capitalului bancar românesc
- Majorarea capitalului social al băncilor de stat:
Procesul de majorare a capitalului social al băncilor cu capital majoritar de stat, CEC Bank și Exim Banca Românească, trebuie continuat și accelerat, cu alocări bugetare clare și strategice care să le permită să își îndeplinească rolul de finanțatori importanți ai dezvoltării economice.
– Încurajarea investițiilor private românești: Guvernul ar trebui să implementeze politici și să ofere stimulente care să încurajeze investițiile private ale persoanelor fizice și juridice românești în sectorul bancar. Aceste măsuri ar putea include facilități fiscale pentru investitorii locali sau programe de sprijin pentru dezvoltarea pieței de capital.
– Politici fiscale și de reglementare favorabile: Autoritățile ar trebui să adopte politici fiscale și de reglementare care să favorizeze retenția de capital și reinvestirea profiturilor în cadrul băncilor românești- reducerea impozitelor pe profitul reinvestit sau crearea unor mecanisme de stimulare a capitalizării.
Rolul băncilor românești în finanțarea dezvoltării economice
- Finanțarea deficitului bugetar: Creșterea capacității băncilor românești de a investi în titluri de stat ar oferi o sursă de finanțare internă și potențial mai ieftină pentru acoperirea deficitului bugetar, reducând dependența de piețele externe.
- Participarea la sindicate de intermediere: Consolidarea capacității financiare și a expertizei băncilor românești le-ar permite să participe activ în sindicatele de intermediere pentru emisiuni de obligațiuni de proiect, contribuind astfel la finanțarea infrastructurii și a altor investiții specifice, care sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a țării
- Acordarea de credite pentru investiții: Băncile românești ar trebui să extindă volumul de credite acordate pentru investiții în infrastructură, modernizarea economiei, creșterea competitivității și dezvoltarea regională, oferind condiții avantajoase și adaptate nevoilor specifice ale diferitelor sectoare.
- Oferirea de servicii financiare conexe: Dezvoltarea și diversificarea serviciilor financiare conexe oferite de băncile românești, cum ar fi asigurările (inclusiv asigurările de garanții comerciale și de bună execuție), serviciile de brokeraj bursier, administrarea de fonduri de investiții și serviciile de investment banking, ar sprijini întregul ecosistem economic și ar contribui la creșterea sofisticării pieței financiare.
Soluții oferite de un sistem bancar local puternic capitalizat
- Necesarul de finanțare: România se confruntă cu un necesar semnificativ de finanțare pentru a-și atinge obiectivele de dezvoltare economică în diverse sectoare. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) evidențiază necesitatea unor investiții masive în infrastructură, energie verde și digitalizare.
- Impactul multiplicativ în economie al creșterii capitalului: O creștere a capitalului bancar românesc ar avea un impact semnificativ asupra capacității de finanțare a economiei. O creștere cu 20% a capitalului băncilor cu capital românesc ar putea genera o creștere proporțională a capacității lor de a acorda credite și de a investi în titluri de stat, potențial eliberând miliarde de lei pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și pentru susținerea deficitului bugetar. O capitalizare mai puternică ar permite, de asemenea, o participare activă în sindicatele de intermediere pentru emisiuni de obligațiuni de proiect.
Pentru ca băncile românești să contribuie decisiv la dezvoltarea economică, este necesară implementarea unor soluții concrete și mecanisme financiare specifice. Dezvoltarea de instrumente financiare inovatoare, adaptate nevoilor specifice ale economiei românești, este crucială. Emisiunile de obligațiuni verzi ar putea finanța proiecte durabile, obligațiunile de proiect ar putea atrage capital pentru infrastructură specifică, iar fondurile de investiții specializate ar putea direcționa capital către sectoare cu potențial ridicat de creștere.
Sistemul bancar românesc cu capital românesc: direcții strategice, bancabile
Digitalizarea și adoptarea tehnologiilor emergente
Digitalizarea este un pilon esențial pentru modernizarea sistemului bancar românesc, mai ales pentru băncile cu capital românesc, abile să concureze cu instituții străine bine capitalizate. Pot inova prin:
- Adoptarea inteligenței artificiale (AI) și a învățării automate (machine learning): Băncile pot utiliza AI pentru a dezvolta modele predictive de risc de credit, personalizarea ofertelor pentru clienți și optimizarea proceselor interne. De exemplu, CEC Bank ar putea implementa chatboți bazati pe AI pentru gestionarea cererilor clienților sau algoritmi de scoring pentru IMM-uri, reducând timpul de procesare.
- Blockchain pentru transparență și securitate: Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru gestionarea contractelor inteligente (smart contracts) în creditarea ipotecară sau pentru securizarea tranzacțiilor transfrontaliere. O inițiativă ar putea fi crearea unui registru blockchain pentru fondurile de garantare, care să asigure trasabilitatea și transparența utilizării acestora.
- Open banking și API-uri: Conform Directivei UE privind serviciile de plată (PSD2), băncile trebuie să permită accesul terților la datele clienților (cu acordul acestora). Băncile cu capital românesc pot dezvolta platforme de open banking care să integreze servicii fintech, cum ar fi aplicații de gestionare financiară personală sau soluții de plată instantanee.
- Investiții în securitate cibernetică: creșterea incidentelor cibernetice în sectorul bancar european, inclusiv din cauza tensiunilor geopolitice va impune ca băncile românești trebuie să investească în soluții avansate de protecție, cum ar fi sistemele de detectare a amenințărilor și simulările de atacuri cibernetice.
- România are un grad scăzut de intermediere financiară (24% din PIB în 2023, față de media UE de 90%), ceea ce indică un potențial neexploatat pentru băncile cu capital românesc. Pentru a accelera financiarizarea, pot întreprinde:
- Dezvoltarea produselor financiare pentru IMM-uri: Băncile pot crea pachete de finanțare personalizate pentru IMM-uri, combinând credite cu fonduri de garantare (ex. FNGCIMM) și consultanță financiară. Un produs hibrid care să includă un credit de investiții, o linie de capital de lucru și un grant nerambursabil UE.
- Promovarea educației financiare: Băncile cu capital românesc pot lansa campanii naționale de educație financiară, în parteneriat cu școli, universități și ONG Virtual Reality (VR) sau aplicații gamificate pentru a învăța gestionarea bugetului personal sau investițiile. Integrarea fondurilor de pensii private.
Băncile pot colabora cu administratorii fondurilor de pensii private (Pilon II și III) pentru a dezvolta produse integrate, cum ar fi conturi de economii cu contribuții suplimentare la pensii private, beneficiind de deductibilități fiscale. De exemplu, un cont de economii care să aloce automat o parte din dobândă către un fond de pensii.
Cum este și cum trebuie să fie sistemul bancar românesc:
- Compararea indicatorilor cheie: Rata de intermediere financiară în România este relativ scăzută comparativ cu media Uniunii Europene, iar ponderea creditelor în PIB este de asemenea sub media europeană. În schimb, rentabilitatea activelor și a capitalului în sistemul bancar românesc a fost solidă în 2024 (ROA de 1,68% și ROE de 18,38%).
- Diferențe și pași necesari: Există diferențe semnificative între starea actuală și starea dezirabilă a sistemului bancar românesc în ceea ce privește capacitatea de a susține dezvoltarea economică. Pașii necesari includ creșterea capitalului românesc, dezvoltarea expertizei în finanțarea proiectelor complexe, diversificarea instrumentelor financiare oferite și o colaborare mai strânsă între sectorul bancar și autoritățile guvernamentale.
- Rolul capitalului românesc în transformare: Creșterea capitalului românesc joacă un rol esențial în facilitarea acestei transformări, asigurând o finanțare ieftină, sustenabilă și constantă pentru economia românească, atât pe termen scurt, cât și lung, în toate monedele, pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru finanțarea investițiilor și a proiectelor de infrastructură.
Concluzii
Necesitatea creșterii capitalului bancar strict românesc reprezintă o prioritate fundamentală pentru asigurarea unei dezvoltări economice robuste, sustenabile și independente a României. Situația actuală a sistemului bancar, deși stabilă și profitabilă, prezintă limitări în ceea ce privește capacitatea de a finanța pe deplin ambițiile de dezvoltare ale țării. Creșterea ponderii capitalului autohton ar consolida stabilitatea financiară, ar asigura o sursă de finanțare mai independentă și mai strategic orientată către nevoile naționale, ar spori capacitatea băncilor românești de a participa la finanțarea proiectelor majore de investiții și ar permite reținerea unei părți mai mari a profitului în țară.
Băncile cu capital românesc au oportunitatea de a deveni piloni ai dezvoltării economice prin adoptarea tehnologiilor emergente, promovarea financiarizării, conformitatea cu legislația europeană și canalizarea investițiilor în domenii strategice, precum tranziția verde și fondurile de pensii. Propunerea de deductibilitate fiscală pentru cheltuielile financiare legate de creditele ipotecare și împrumuturile pentru IMM-uri, susținute de fonduri de garantare, ar stimula accesul la finanțare, ar reduce inegalitățile și ar accelera creșterea economică. Implementarea acestor inițiative necesită o colaborare strânsă între bănci, autorități și parteneri europeni, dar beneficiile pe termen lung – de la creșterea intermedierii financiare la consolidarea rezilienței economice – justifică efortul.
Colaborarea cu instituții europene, precum Banca Europeană de Investiții, pentru cofinanțarea proiectelor strategice, ar amplifica resursele disponibile, permițând băncilor românești să joace un rol central în finanțarea tranziției către o economie verde și digitală. Prin aceste acțiuni, România nu doar că își va întări sistemul bancar autohton, ci va pavă drumul către o economie modernă, capabilă să răspundă provocărilor globale și să asigure prosperitate pentru generațiile viitoare. Într-o eră definită de transformarea digitală, România are avantaje unice care pot poziționa băncile cu capital românesc în avangarda modernizării prin adoptarea inteligenței artificiale (AI) și a tehnologiilor emergente.
Colaborarea cu ecosistemul local de inovare este, de asemenea, un pilon esențial pentru succes. Prin parteneriate cu universități, institute de cercetare și startup-uri fintech, băncile românești pot accesa noi tehnologii și idei disruptive. Crearea unor laboratoare de inovare sau incubatoare de tehnologie în cadrul băncilor ar facilita testarea rapidă a soluțiilor AI și a altor tehnologii emergente, cum ar fi blockchain-ul pentru tranzacții securizate sau analiza predictivă pentru gestionarea riscurilor. Aceste inițiative ar atrage și talentele tinere, consolidând reputația băncilor ca angajatori de top în sectorul tehnologic. Mai mult, prin implicarea în proiecte de educație financiară bazate pe tehnologie, băncile pot contribui la creșterea incluziunii financiare, în special în zonele rurale sau pentru segmentele de populație slab deservite.
Pe termen lung, poziționarea României ca lider regional în finanțe digitale depinde de capacitatea băncilor cu capital românesc de a acționa rapid și strategic. Investițiile în AI și tehnologii emergente trebuie însoțite de o reglementare favorabilă și de o cultură organizațională orientată spre inovare. Autoritățile și băncile trebuie să colaboreze pentru a crea un cadru care să încurajeze experimentarea tehnologică, protejând în același timp interesele consumatorilor. Astfel, prin îmbrățișarea inteligenței artificiale și a inovației, băncile românești nu doar că își pot redefini viitorul, ci pot contribui decisiv la transformarea României într-un pol de excelență al finanțelor digitale în Europa, consolidând reziliența și competitivitatea economică a țării pe scena globală.
