Premierul canadian Mark Carney a propus, în Parlamentul European de la Strasbourg, aprofundarea cooperării cu UE în apărare, energie, materii prime critice și tehnologie, salutând deschiderea Ursulei von der Leyen către o nouă formă de asociere. La conferința de presă cu Roberta Metsola, el a precizat că țara sa nu urmărește aderarea deplină la Uniune și că formula finală a alianței va fi supusă unui vot în Parlamentul canadian.
Pe scurt
-
Carney susține aprofundarea relației cu UE, dar separă acest demers de aderarea deplină. Denumirea și arhitectura noului cadru rămân de stabilit, fără un acord final de asociere anunțat.
-
Propunerile includ aprovizionarea cu materii prime critice, capacități industriale de apărare, energie, infrastructură de calcul și cooperare în inteligența artificială. Premierul invocă resursele Canadei și capacitățile europene de procesare și producție ca puncte de plecare.
-
Mobilitatea tinerilor, participarea Canadei la Erasmus+ și la viitorul program european de cercetare sunt pe agenda propusă. Canada este deja asociată pilonului II al Horizon Europe, iar discursul nu acordă drepturi noi de muncă sau ședere.
-
Summitul UE–Canada din 29–30 octombrie este următorul reper pentru precizarea direcțiilor cooperării. Carney anunță dezbateri parlamentare și examinarea formulei finale în Canada, nu un calendar de aderare la UE.
Intervenția premierului este răspunsul canadian la propunerea prezentată de președinta Comisiei în discursul privind starea Uniunii, de a deschide calea către un statut de membru asociat pentru Canada. Carney a salutat ambiția, dar a pus accentul pe ceea ce cele două părți ar putea construi împreună. Întrebat despre diferența dintre această denumire și o alianță pentru viitor, el a arătat că terminologia europeană trebuie definită de partea europeană și că substanța cooperării este prioritară.
Premierul a descris un proces aflat la început, precedat de contacte între reprezentanți canadieni și lideri europeni. A promis dezbateri în Parlamentul canadian, examinare în comisiile competente și un vot asupra structurii finale. Summitul de la Montréal din 29–30 octombrie ar urma, potrivit lui Carney, să permită precizarea direcțiilor alianței. Anunțul nu stabilește deocamdată drepturile, obligațiile sau mecanismul decizional al unui eventual statut de asociere.
Argumentul economic al premierului pornește de la dependențele pe care nici Canada, nici UE nu le pot reduce suficient singure. Carney a inclus în această categorie accesul la semiconductori, inteligență artificială, materii prime, sisteme de plăți și comunicații spațiale. În viziunea sa, cooperarea ar trebui să reducă vulnerabilitatea față de furnizori sau state capabile să folosească aceste dependențe pentru a exercita presiuni.
În cazul materiilor prime critice, el a propus combinarea resurselor canadiene cu tehnologiile europene de procesare, pentru a dezvolta lanțuri de producție destinate tranziției energetice și apărării. Canada ar putea contribui și cu gaze naturale lichefiate și hidrogen, inclusiv prin infrastructură portuară în nordul țării și pe coasta atlantică. Acestea sunt direcții de cooperare prezentate de premier, fără volume de livrare, investiții sau contracte anunțate în discurs.
Componenta tehnologică include capacități de calcul dezvoltate în comun, conexiuni de comunicații mai sigure și colaborare pentru siguranța și standardele inteligenței artificiale. Carney a propus și explorarea unei piețe integrate pentru servicii financiare, care, în evaluarea sa, ar putea lărgi accesul la capital și reduce costurile. Discursul nu precizează ce reguli de acces pe piață sau de supraveghere ar fi modificate.
Pentru tineri și universități, premierul a susținut participarea Canadei la Erasmus+ și la următoarea generație a programului european de cercetare. El a pledat și pentru posibilități mai largi de studiu, muncă și viață pe cele două maluri ale Atlanticului. Condițiile acestor forme de mobilitate nu au fost definite, iar propunerea nu echivalează cu acordarea libertății de circulație existente între statele UE.
Roberta Metsola a susținut aprofundarea relației și a indicat rolul Parlamentului European în acordurile comerciale și în negocierea programelor și bugetului Uniunii. Ea a amintit oportunitățile oferite de Erasmus și cercetare, exprimându-și încrederea că deschiderea manifestată în plen se va regăsi în comisiile parlamentare. Poziția sa este una de sprijin politic; voturile asupra unor texte concrete urmează să depindă de propunerile prezentate.
Cooperarea pornește de la relații deja dezvoltate prin Acordul economic și comercial cuprinzător UE–Canada, cunoscut drept CETA, și prin parteneriatul de securitate și apărare lansat în 2025. Guvernul canadian confirmă și participarea țării la instrumentul european de finanțare a achizițiilor comune de apărare SAFE din februarie 2026. Noua alianță ar extinde această cooperare, în condiții încă de stabilit.
În cercetare, Canada este asociată din iulie 2024 pilonului II al Horizon Europe, care finanțează proiecte colaborative. Organizațiile canadiene pot participa și conduce consorții și pot primi finanțare din program. Propunerea lui Carney privind viitorul program se înscrie astfel într-o cooperare existentă, al cărei conținut după actualul ciclu bugetar va trebui convenit.
