Cinci partide de opoziție din Georgia riscă interzicerea după ce Curtea Constituțională a admis examinarea cererii

Comisia Europeană avertizează că procedura prin care majoritatea politică din Georgia încearcă să obțină interzicerea a cinci partide de opoziție riscă să submineze libertățile fundamentale și competiția democratică. Reacția vine după ce Curtea Constituțională a Georgiei a admis, la 13 octombrie 2026, examinarea pe fond a unei cereri semnate de 88 de parlamentari și îndreptate împotriva unor formațiuni importante ale opoziției proeuropene. La briefingul de presă din 19 octombrie, Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a exprimat îngrijorarea executivului european privind posibila folosire a justiției pentru eliminarea adversarilor politici.

Curtea Constituțională a Georgiei a înregistrat la 13 octombrie o nouă etapă în dosarul privind interzicerea principalelor formațiuni de opoziție. Actul nr. 3/4/1979, publicat în registrul oficial al instanței, confirmă admiterea cauzei pentru examinare pe fond. Cererea a fost depusă la 24 septembrie 2026 de 88 de parlamentari ai majorității Visul Georgian și solicită declararea drept neconstituționale a activităților a cinci partide, urmată de interzicerea acestora.

Admiterea pentru examinare nu înseamnă că instanța a acceptat argumentele reclamanților sau că partidele vizate și-au pierdut dreptul de a funcționa. Judecătorii urmează să analizeze susținerile majorității parlamentare, documentele depuse și pozițiile părților înaintea unei eventuale hotărâri. Distincția este esențială într-un proces al cărui rezultat poate afecta participarea la alegeri, reprezentarea politică și capacitatea alegătorilor de a susține formațiunile preferate.

Acțiunea vizează Mișcarea Națională Unită (United National Movement), partidul asociat fostului președinte Mihail Saakașvili; Coaliția pentru Schimbare (Coalition for Change); Georgia Puternică – Lelo (Strong Georgia – Lelo); Partidul Federaliștilor (Federalist Party) și Pentru Georgia (For Georgia), condus de fostul prim-ministru Giorgi Gakharia. Denumirile celor cinci formațiuni sunt menționate în registrul oficial al Curții Constituționale.

Dosarul continuă o inițiativă începută în toamna anului 2025, când majoritatea Visul Georgian a cerut interzicerea a trei formațiuni de opoziție. Lista a fost extinsă în aprilie 2026 pentru a include Federaliștii, iar în septembrie a fost adăugat partidul Pentru Georgia. Istoricul retragerilor și redepunerilor este prezentat și în avizul Comisiei de la Veneția. Legea organică privind Curtea Constituțională prevede, la articolul 22 alineatul 4², un termen de cel mult nouă luni de la depunere pentru examinarea unei asemenea acțiuni.

Reclamanții susțin că formațiunile vizate au desfășurat activități incompatibile cu ordinea constituțională a Georgiei. Argumentele majorității se bazează inclusiv pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă care a examinat perioada guvernării Mișcării Naționale Unite, între 2003 și 2012, precum și activitatea unor politicieni și organizații asociate fostei puteri. Majoritatea invocă amenințări la adresa suveranității și stabilității constituționale, inclusiv presupuse acțiuni desfășurate în cooperare cu interese externe.

Acestea reprezintă argumentele reclamanților și nu constatări judiciare definitive. În evaluarea instituțiilor europene, aplicarea unor mecanisme de interzicere împotriva principalilor competitori politici ridică probleme privind proporționalitatea măsurii, independența instanței și dreptul cetățenilor de a participa la viața democratică.

La Bruxelles, Christian Wigand a declarat, în cadrul briefingului Comisiei Europene din 19 octombrie, că Uniunea urmărește îndeaproape procedurile privind cele cinci partide și evoluțiile recente de la Curtea Constituțională. Purtătorul de cuvânt a apreciat că aceste demersuri, împreună cu modificările legislative recente și declarațiile anterioare ale reprezentanților puterii despre interzicerea opoziției, indică un risc îngrijorător de instrumentalizare a sistemului judiciar.

Potrivit poziției prezentate de Wigand, o asemenea evoluție poate submina libertățile fundamentale, pluralismul democratic și condițiile unei competiții politice echitabile. Comisia a reiterat criticile formulate în ultimii ani la adresa acțiunilor autorităților georgiene împotriva opoziției, jurnaliștilor și activiștilor civici. Executivul european cere eliberarea persoanelor pe care le consideră deținute în mod injust și retragerea legislației represive.

Dosarul este examinat de plenul Curții Constituționale, alcătuit în prezent din șapte judecători, față de componența legală de nouă. Potrivit Civil Georgia, primele audieri sunt anunțate pentru 21, 22 și 23 octombrie, la Batumi. Publicația atribuie calendarul reprezentanților unor partide de opoziție care afirmă că au fost înștiințați de instanță; datele nu sunt confirmate separat în agenda publică a Curții.

Potrivit aceleiași relatări Civil Georgia, reprezentanții Lelo – Georgia Puternică și ai Coaliției pentru Schimbare intenționează să participe la audieri, în timp ce Federaliștii au anunțat că nu se vor prezenta, considerând procedura politică. Publicația precizează că celelalte două formațiuni nu își anunțaseră public intențiile privind participarea, la actualizarea din 19 octombrie.

Judecătoarea Manana Kobakhidze, fostă parlamentară și membră a Visului Georgian, a cerut să se abțină de la examinarea dosarului, invocând trecutul său politic și riscul unor îndoieli privind imparțialitatea. Curtea i-a respins cererea prin actul nr. 3/11/1979 din 9 octombrie. Potrivit Civil Georgia, judecătoarea a demisionat la 13 octombrie. Actul de admitere pe fond din aceeași zi enumeră șapte judecători în componența plenului.

În paralel, cadrul legislativ utilizat de autoritățile georgiene a fost analizat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută drept Comisia de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei. Într-un aviz adoptat la 9–10 octombrie 2026 și publicat la 13 octombrie, experții au examinat modificările legislative din 16 octombrie 2025, prin care autoritățile pot extinde consecințele interzicerii unui partid asupra unor persoane considerate asociate acestuia.

Legislația analizată permite restricționarea dreptului unor persoane de a fonda, conduce sau adera la partide politice, de a candida în alegeri, de a păstra mandate reprezentative ori de a ocupa anumite funcții publice. Comisia de la Veneția consideră că definiția persoanelor „asociate” unui partid interzis este prea largă și insuficient de precisă, ceea ce poate permite aplicarea unor sancțiuni severe fără o evaluare individualizată a conduitei, responsabilității și intenției fiecărei persoane.

Avizul arată că o democrație poate interzice, în circumstanțe excepționale, o formațiune care reprezintă o amenințare reală la adresa ordinii democratice. O asemenea măsură trebuie însă să respecte condiții stricte de legalitate, necesitate, proporționalitate și protecție procedurală. În evaluarea experților Consiliului Europei, modificările legislative georgiene introduc restricții disproporționate și riscă să afecteze însăși existența unei opoziții politice funcționale.

Comisia de la Veneția precizează, la paragraful 11 al avizului, că nici cererea inițială, nici cele redepuse nu solicitau consecințele suplimentare introduse în octombrie 2025 pentru persoanele asociate partidelor sau pentru partidele însele. Avizul analizează riscurile cadrului legal și arată că, până la data sa, aceste modificări nu fuseseră aplicate în practică. Opinia consultativă nu constituie o hotărâre asupra cererii de interzicere.

Parlamentul European a intervenit anterior printr-o rezoluție adoptată la Strasbourg, la 8 octombrie 2026, cu 445 de voturi pentru, 37 împotrivă și 97 de abțineri. Eurodeputații au cerut retragerea imediată a acțiunii de interzicere și au condamnat ceea ce consideră a fi o tentativă de eliminare a opoziției politice legitime. Rezoluția critică deteriorarea democrației, a libertății presei și a statului de drept în Georgia și solicită măsuri europene suplimentare împotriva persoanelor considerate responsabile de această evoluție.

Poziția Parlamentului are caracter politic și nu produce, prin ea însăși, interzicerea sau protejarea juridică a partidelor georgiene. De asemenea, rezoluția nu instituie automat sancțiuni europene împotriva liderilor Visului Georgian. Eventualele măsuri restrictive necesită decizii separate la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

Disputa se desfășoară într-un moment în care relațiile Georgiei cu Uniunea Europeană sunt deja grav afectate. Țara a primit statutul de candidat la aderare în decembrie 2023, dar procesul său de integrare este blocat de facto din 2024, potrivit Consiliului UE, pe fondul deteriorării situației democratice, al legislației restrictive și al represiunii împotriva opoziției și societății civile. Statutul formal de candidat nu a fost retras, însă perspectiva reluării procesului de aderare depinde de respectarea angajamentelor asumate în domeniul democrației și statului de drept.

Pentru majoritatea Visul Georgian, procedura este prezentată drept un instrument constituțional legitim de apărare a ordinii de stat. Pentru instituțiile europene și organizațiile care monitorizează drepturile fundamentale, riscul este utilizarea mecanismelor juridice pentru restrângerea competiției politice. Curtea Constituțională trebuie să examineze aceste poziții potrivit competențelor sale, iar concluziile politice formulate de instituțiile europene nu înlocuiesc hotărârea instanței.

Următoarea etapă este examinarea pe fond, cu primele audieri anunțate pentru 21–23 octombrie de Civil Georgia, pe baza informațiilor primite de reprezentanții opoziției. Publicația situează termenul de nouă luni după ultima redepunere în iunie 2027; acesta nu este o dată anunțată de instanță pentru pronunțare. Până la o hotărâre asupra fondului, admiterea cauzei pentru examinare nu constituie o decizie de interzicere a celor cinci formațiuni.