Pădurea și creșterea economică

Date:

„Pădurea trebuie susținută!” este apelul pe care profesioniștii în domeniu îl transmit către autoritățile statului, într-un moment când resursa naturală pe care o reprezintă pădurea pare să fie ignorată, cu inevitabila perspectivă a risipirii potențialului ei. Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva trage un semnal de alarmă argumentat științific.

Condamnare la subfinanțare cronică

Proprietarii de păduri consideră derizorie finanțarea domeniului lor cu 0,6% din totalul Planului Național Strategic 2023-2027. Argumente își extrag din date comparabile la nivel european și din lipsuri autohtone acumulate: studiul Uniunii Europene privind măsurile pentru domeniul forestier arată că 44 de state și regiuni ale UE (Spania, Franța, Germania aplică la nivel de regiune) au alocat domeniul pădurilor în exercițiul financiar 2014-2021 peste 5% din finanțările disponibile prin planurile de dezvoltare rurală, pe când România a alocat 1,5% din PNDR. Ca urmare, previziunea este că alocarea propusă pentru exercițiul financiar 2023-2027 „condamnă sectorul pădurilor la o subfinanțare cronică, cu afectarea negativă în plan economic și social pentru zona rurală și cu afectarea obiectivelor pe linie de mediu, climă și protecția biodiversității asumate de România”.

Gestionarea durabilă a pădurilor

Specialiștii în domeniu semnalează că „prin Regulamentul de implementare a planurilor strategice de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană propune statelor membre să aloce finanțări pe domeniul pădurilor pentru o multitudine de măsuri care să susțină gestionarea durabilă a pădurilor și protecția biodiversității:

8.1. Sprijin pentru împădurirea/crearea de pădure

8.2. Sprijin pentru înființarea și întreținerea sistemelor agrosilvice

8.3. Sprijin pentru prevenirea daunelor aduse pădurilor din cauza incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale

8.4. Sprijin pentru refacerea daunelor aduse pădurilor în urma incendiilor forestiere și a dezastrelor naturale și a evenimentelor catastrofale

8.5. Sprijin pentru investiții care îmbunătățesc rezistența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere

8.6. Sprijin pentru investiții în tehnologii forestiere și în prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere

15.1. Plata angajamentelor forestiere – mediu și climatice

15.2. Sprijin pentru conservarea și promovarea resurselor genetice forestiere

România este între puținele țări europene care nu alocă finanțări pentru niciuna dintre măsurile 8.2 – 8.6, în condițiile în care România are una dintre cele mai mari contribuții în PIB ale industriilor bazate pe lemn, iar 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu lemn de foc.”

Sursă de finanțare a ariilor protejate Natura 2000

Referitor la susținerea rețelei europene de arii protejate Natura 2000, proprietarii de păduri atrag atenția că „România ratează oportunitatea de finanțare din fonduri europene și alege să sprijine din fonduri naționale, de la bugetul de stat, măsuri compensatorii pentru pădurile incluse în arii protejate în categoriile funcționale T1 și T2, deși acestea se suprapun în cvasitotalitate pe rețeaua europeană Natura 2000”. Fondurile europene pot constitui o sursă pentru a acoperi costurile de protejare a pădurilor aflate pe siturile Natura 2000. Comisia Europeană precizează că „dacă se impun anumite restricții sau obligații privind gestionarea pădurilor, care a fost tradițională într-o anumită zonă, determinând o pierdere de venituri sau costuri suplimentare, se recomandă despăgubirea corespunzătoare a proprietarilor de păduri în cauză”. În context, profesioniștii proprietarii pădurilor spun că „Planul Național Strategic este o ocazie unică de a finanța costurile directe și pierderile de venituri legitime ale proprietarilor de păduri peste ale căror proprietăți s-au suprapus siturile Natura 2000”.

Un patrimoniu unic de biodiversitate

Organizațiile din sectorul forestier au transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o analiză SWOT a nevoilor pentru sectorul forestier, în care arată:

 „30% din pădurile României au un grad de accesibilitate foarte redus datorită lipsei drumurilor forestiere. În aceste zone, lemnul putrezește în păduri și se execută puțin din lucrările de îngrijire a masei lemnoase.

România are un specific național prin dependența a 3,5 milioane de gospodării de resursa de lemn de foc, care creează un necesar ridicat de resursă și un deficit în piață.

Combaterea tăierilor ilegale nu se poate face fără o asigurare legală a necesarului de resursă, asigurare legală a resursei care nu se poate face fără investiții în accesibilizarea fondului forestier și în tehnologii de exploatare cu impact redus asupra mediului.

România are un patrimoniu unic de biodiversitate. Protecția acestui patrimoniu nu se poate transfera prin restricții către proprietarii
de păduri, fără angajamente susținute prin măsuri compensatorii obligatorii prin legislație europeană și națională. România are peste 500.000 de hectare de pășuni împădurite. Este absurd să cheltuim prin PNRR 11.000 euro/ha pentru a crea un hectar pădure din plantații și concomitent prin Planul Național Strategic să plătim subvenții pentru fermieri pentru a curăța pășunile de vegetația forestieră care se instalează natural. Susținerea sistemelor silvo-pastorale este o măsură ce se impune conform oricărei logici economice, dar și mediu.”

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Mihai Daraban: C.E. trebuie să se implice în uniformizarea modului de funcționare a camerelor de comerț europene

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

Misiune economică România-Spania la Barcelona și în Insulele Baleare

Platforma Repatriot, care conectează românii din afara granițelor cu...

Concurs european de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor

  Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională...

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...