Parlamentul European a cerut joi, 22 octombrie, ca UE și statele membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră, după atacurile mortale asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei. Rezoluția, adoptată la Strasbourg cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, solicită și sprijin pentru detectarea timpurie și urmărirea dronelor ostile care amenință transportul maritim.
Pe scurt
-
Parlamentul European cere examinarea unei operațiuni navale în Marea Neagră pentru protejarea navigației; rezoluția nu reprezintă o decizie de lansare a acesteia.
-
Eurodeputații atribuie Rusiei atacurile asupra navelor civile și escaladarea războiului în vestul Mării Negre, condamnând și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc.
-
Statele UE sunt chemate să ajute România și Bulgaria, în cooperare cu NATO, la detectarea timpurie și urmărirea dronelor ostile; NATO este invitată să examineze o inițiativă pentru Marea Neagră.
-
Plenul cere operaționalizarea rapidă a hubului de securitate maritimă. Conceptul oficial îl descrie ca pe o rețea civilă coordonată în comun de România și Bulgaria.
-
Parlamentul solicită folosirea fondurilor SAFE neutilizate și includerea nevoilor de securitate ale regiunii în viitorul buget multianual. SAFE oferă împrumuturi, iar votul nu acordă automat bani celor două țări.
-
Rezoluția critică răspunsul guvernului bulgar la amenințarea rusă și cere Sofiei să nu mai întârzie participarea la inițiativa antidronă a NATO.
-
Eurodeputații cer și protecție sporită pentru proiectele de cabluri submarine de telecomunicații, transport al electricității și date, prin supraveghere, cooperare regională și mecanisme de reacție rapidă.
Potrivit comunicatului oficial al Parlamentului, eurodeputații condamnă ferm loviturile recente din largul coastelor celor două țări și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc. Plenul consideră Rusia responsabilă de atacurile asupra navelor civile și apreciază că acestea se înscriu într-un tipar de escaladare a războiului împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre.
Solicitarea privind o posibilă operațiune navală este legată de libertatea de navigație și de securitatea flancului estic al NATO, a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării. Rezoluția exprimă poziția politică a Parlamentului. Lansarea unei operațiuni militare a UE ar necesita o decizie separată a Consiliului UE, adoptată în unanimitate, potrivit tratatelor.
În paralel, Parlamentul invită NATO să ia în considerare o inițiativă pentru Marea Neagră, pornind de la discuțiile despre o posibilă „Black Sea Sentry”. Eurodeputații subliniază importanța unei cooperări regionale mai strânse între România, Bulgaria și Turcia. Nici această solicitare nu echivalează cu anunțarea unei noi misiuni a Alianței.
Pentru România și Bulgaria, cererea imediată privește sprijinul statelor UE, în cooperare cu NATO, pentru detectarea timpurie și urmărirea dronelor ostile care pun în pericol navele. Plenul solicită totodată operaționalizarea rapidă a inițiativei privind hubul UE de securitate maritimă la Marea Neagră, pentru sporirea siguranței, protejarea infrastructurii maritime critice și a mediului marin.
Hubul este descris în raportul comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant, publicat la 3 iulie 2026, ca o rețea civilă de cooperare între instituții, inițiată și coordonată în comun de România și Bulgaria, cu sprijinul UE. Conceptul urmărește reunirea și analiza informațiilor din mai multe surse, evaluarea comună a amenințărilor și îmbunătățirea supravegherii maritime. El este distinct de gruparea navală de luptă împotriva minelor înființată de România, Bulgaria și Turcia.
Pe partea financiară, eurodeputații cer ca fondurile rămase neutilizate în instrumentul SAFE să ajute cele două țări să răspundă acestor provocări. Ei solicită și ca viitorul buget multianual al UE să acopere o gamă largă de nevoi de securitate și apărare, inclusiv în Marea Neagră.
SAFE este instrumentul european care pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare, cu un plafon total de 150 de miliarde de euro. Finanțarea presupune planuri naționale, evaluarea Comisiei, aprobarea asistenței de către Consiliu și acorduri de împrumut. Solicitarea Parlamentului nu este o realocare automată și nu stabilește o sumă nouă pentru România sau Bulgaria.
Rezoluția conține și critici la adresa guvernului bulgar. Deși laudă intervențiile rapide ale serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, ale poliției de frontieră și ale navelor comerciale care au acordat ajutor, eurodeputații consideră ambiguă abordarea Sofiei față de amenințarea rusă și regretă răspunsul diplomatic slab.
Potrivit comunicatului Parlamentului, plenul îi cere premierului bulgar Rumen Radev să însoțească solicitările de solidaritate aliată cu acțiuni concrete. Totodată, cere Bulgariei să nu mai întârzie participarea la inițiativa NATO „Air Defence Capabilities Against Lower-level Air Threats”, destinată combaterii amenințărilor aeriene la joasă înălțime, inclusiv dronelor.
Un alt punct privește protejarea proiectelor de cabluri submarine de telecomunicații, transport al electricității și date. Parlamentul cere consolidarea rezilienței acestora prin supraveghere maritimă sporită, cooperare regională și mecanisme de reacție rapidă.
Votul vine după concluziile Consiliului European din 16 octombrie, care au calificat drept inacceptabile atacurile asupra transportului maritim civil, inclusiv cele din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Liderii UE au cerut restabilirea imediată a trecerii în siguranță a navelor civile și au subliniat importanța culoarelor de solidaritate UE–Ucraina pentru exporturile de cereale. Miza depășește astfel securitatea celor două state riverane: privește și menținerea rutelor comerciale și alimentare din regiune.
