Parlamentul European critică politica de regularizare pe scară largă a migranților aplicată de guvernul spaniol și cere întărirea protecției frontierelor externe ale UE după criza din Ceuta. Rezoluția, adoptată cu 339 de voturi pentru, 225 împotrivă și 16 abțineri, solicită Comisiei să evalueze efectele unor asemenea scheme asupra deplasărilor către alte state membre și asupra funcționării spațiului Schengen.
Pe scurt
-
Parlamentul consideră că regularizarea spaniolă poate încuraja migrația neregulamentară și transmite un semnal greșit rețelelor de facilitare a trecerilor ilegale. Aceasta este evaluarea politică din rezoluție, care cere Comisiei o analiză a posibilelor efecte transfrontaliere.
-
Eurodeputații solicită mai multe resurse pentru protecția frontierelor, întărirea capacităților Frontex și folosirea sprijinului european disponibil pentru Ceuta. Rezoluția susține consolidarea forțelor de ordine și cooperarea cu ancheta judiciară spaniolă privind evenimentele din iulie.
-
Spania și Marocul sunt chemate să accelereze cooperarea privind returnările și readmisia. Cererea Parlamentului îi vizează pe cei fără drept de ședere și trebuie aplicată cu respectarea dreptului european și internațional, inclusiv a garanțiilor pentru minorii neînsoțiți.
-
Parlamentul cere ca accesul preferențial la piața UE și finanțarea pentru țările vecine să fie condiționate de cooperarea efectivă în domeniul migrației. Votul nu suspendă prin el însuși un acord comercial și nu impune sancțiuni Marocului.
Majoritatea parlamentară descrie regularizarea pe scară largă drept un factor de atracție pentru potențialii migranți și critică semnalul transmis rețelelor care facilitează migrația neregulamentară. Solicitarea concretă adresată Comisiei este să examineze dacă asemenea politici naționale favorizează deplasările ulterioare către alte state membre și afectează Schengen.
Schema descrisă de guvernul spaniol vizează persoane aflate în țară înainte de 1 ianuarie 2026, cu cel puțin cinci luni de prezență neîntreruptă la depunerea cererii. Potrivit informațiilor publicate de Madrid, permisul rezultat nu autorizează stabilirea sau munca în alte state UE. Condițiile schemei privesc, așadar, o populație deja prezentă, distinctă de persoanele sosite la Ceuta la sfârșitul lui iulie.
În privința frontierelor, Parlamentul denunță instrumentalizarea migrației neregulamentare ca instrument de război hibrid și reafirmă suveranitatea spaniolă asupra Ceutei și Melillei. Rezoluția cere întărirea poliției și a forțelor de securitate din Ceuta, invocând riscurile pentru ordinea publică și actele de violență înregistrate de la sfârșitul lui iulie. Eurodeputații exprimă solidaritate cu locuitorii și autoritățile locale și sprijin pentru serviciile de intervenție și organizațiile umanitare.
Guvernul spaniol este îndemnat să folosească integral finanțarea europeană de urgență acordată de Comisie și sprijinul operațional al agențiilor UE. Parlamentul cere, separat, Comisiei și statelor membre mai multe fonduri pentru infrastructura de protecție a frontierelor, capacități sporite pentru Frontex și instrumente care să poată fi mobilizate rapid în situații de criză. Aceste solicitări nu reprezintă, prin votul rezoluției, o nouă alocare bugetară.
Cooperarea cu Marocul ocupă un loc central în text. Eurodeputații cer autorităților marocane să-și îndeplinească angajamentele privind gestionarea frontierelor, returnările și migrația, iar Spaniei să accelereze colaborarea pentru readmisie. Parlamentul califică drept inacceptabile declarațiile care pun sub semnul întrebării suveranitatea spaniolă și cere respectarea integrității teritoriale a statelor UE.
Rezoluția propune și condiționarea accesului preferențial la piața europeană și a finanțării de cooperarea efectivă a țărilor vecine în gestionarea frontierelor, combaterea facilitării migrației neregulamentare și readmisie. Este o cerere privind orientarea relațiilor externe ale UE. Ea nu modifică automat acordurile existente și nu instituie o măsură restrictivă împotriva Marocului.
Parlamentul solicită returnarea rapidă a persoanelor care nu au dreptul să rămână în UE, menționând și minorii neînsoțiți, cu respectarea deplină a dreptului european și internațional. Pentru aceștia, Curtea de Justiție a UE a stabilit în cauza C-441/19 că autoritățile trebuie să evalueze situația individuală în interesul superior al copilului și să verifice existența unor condiții adecvate de primire în statul de returnare înaintea emiterii deciziei. Dacă aceste condiții nu mai sunt garantate la momentul îndepărtării, decizia nu poate fi executată.
Textul solicită guvernului spaniol să coopereze pe deplin cu ancheta judiciară națională privind evenimentele din iulie. Parlamentul deplânge cele 141 de persoane care, potrivit comunicatului său, au murit pe mare în timpul evenimentelor din 30 și 31 iulie 2026.
Rezoluția reafirmă responsabilitatea comună a statelor membre pentru protejarea frontierelor externe și combaterea facilitării migrației neregulamentare. Ea cere Spaniei să utilizeze pe deplin cadrul juridic și operațional al Pactului privind migrația și azilul, pe care Parlamentul îl indică drept aplicabil din 12 iunie 2026. Măsurile concrete de finanțare, cooperare și returnare rămân în sarcina autorităților competente, în limitele legislației aplicabile.
