Pensiile din viitor amenințate de incompetența din prezent

Date:

Interviu cu Alexandra Smedoiu – vicepreședinte CFA România

Vorbim foarte des de soarta pensiilor, de faptul că avem o piață care a tins spre liberalizare și care acum este supusă unor riscuri de re-reglementare.
Aș spune că vorbim chiar despre soarta românilor, a mea, a dumneavoastră, a celor care ne urmăresc. Este atât soarta noastră ca actuali oameni ai muncii și viitori pensionari, însă și soarta copiilor noștri. În sistemul de asigurări sociale de stat se acumulează din ce în ce mai multe presiuni. Și acestea vin în principal din demografie: vedem că sunt mai puține nașteri, avem o natalitate redusă, deci populația României descrește de la an la an; apoi avem fenomenul de îmbătrânire a populației, ceea ce înseamnă că vor fi din ce în ce mai mulți pensionari și populație activă din ce în ce mai puțină. Apoi mai avem și fenomenul de migrație, români care pleacă din țară și care practic nu mai contribuie în sistemul de pensii. Vom ajunge ca undeva peste 20-30 de ani sau poate chiar mai repede, în funcție de cât de repede vor afecta acești factori, într-o situație în care pensionarii de la acea dată pur și simplu să nu mai poată fi acoperiți din fondurile curente. Oricum, la bugetul asigurărilor sociale în acest moment avem un deficit foarte mare: aproximativ o treime din toate sumele care se plătesc cu titlu de pensii sunt împrumutate. Nu uitați că România 3% deficit bugetar, jumătate din acest deficit provine din bugetul asigurărilor sociale. Deci, bani vor fi din ce în ce mai puțini, necesități vor fi din ce în ce mai mari. Și atunci ne punem întrebarea, noi, dacă ne vom putea asigura traiul la pensie. Din ce? Sau cu ce cost? Ce cost împingem asupra generațiilor următoare?

Cine va plăti pensia celor care vor ieși la pensie peste 10-15 ani? Pensiile din viitor le vor plăti cei care se vor regăsi în piața forței de muncă în viitor.
Exact. Și vă dau o cifră simplă care să vă dea de gândit. O persoană de vârsta noastră, să spunem, care contribuie, ca și angajat, în sistem o perioadă medie de 40 de ani sau 35 de ani. Haideți să fiu îngăduitoare 35 de ani. La limita tinereții. Pe urmă, conform statisticilor, vârsta sau durata de viață, dacă pot să mă exprim așa, este undeva între 70-75 de ani, în funcție de sex și alți factori. Deci să spunem că primim o pensie pe 10 ani de zile sau 15 ani. Asta înseamnă că noi la un salariu mediu, să spunem, contribuim 35 de ani 21% din salariile noastre brute ca să primim apoi jumătate din această sumă pe o perioadă de jumătate din timp. Deci este un calcul simplist fără să iau în calcul alți factori, inflație sau alte lucruri. Deci este un calcul extrem de simplu. Deci asta este chintesența sistemului.

Constatăm că la nivel de reglementare și la nivel de executiv se pune în discuție o reformare a sistemului. De ce?
Aici sigur trebuie să așteptăm să vedem care va fi forma cu care guvernul va ieși în ceea ce privește aceste fonduri private de pensii. Acum să explic puțin termenul de naționalizare. Această situație ar putea interveni în cazul în care sumele acumulate deja în sistem, adică aproximativ 9 miliarde de euro la 7 milioane de contribuabili s-ar transfera pur și simplu la bugetul de stat. Sigur, miza sau obiectivul pe termen scurt este acoperirea deficitului de la bugetul de asigurări sociale. Problemă care într-o oarecare măsură se va rezolva prin această așa-spusă naționalizare. Mi-e greu să spun, în condițiile în care s-au circulat multe variante. Se pare că este una dintre variantele discutate. Repet, fără să am la acest moment informații concrete cu privire la modalitatea în care se va transforma acest pilon. În spațiul public una din variantele vehiculate a fost acest transfer al sumelor acumulate înapoi către Pilonul I.


Doar ca să plombeze o gaură la fondul de stat.
Exact. Și de ce naționalizare? Pentru că acea contribuție la fonduri de pensii private care a fost 5,1 anul trecut este 3,75 anul acesta – ea nu a mai fost proprietatea statului. Și aici cred că greșit se spune că sunt banii statului acordați privatului. Nu. Aceștia sunt banii mei, ai dumneavoastră contribuiți din propriile salarii, deci am contribuit din banii noștri. Iar aceste contribuții s-au acumulat în niște conturi individuale ale noastre. Deci nu este o găleată în care se acumulează aceste contribuții iar administratorul face ce vrea cu ele. Nu. Fiecare persoană are pe numele ei deschis un cont în care se varsă aceste contribuții, în care se calculează un randament și suma pe care o va primi la pensionare. Sau dacă doamne ferește intervine decesul înainte de pensie toate sumele acumulate se moștenesc de către urmașii noștri. Ceea ce nu putem spune despre pensia de stat. Acolo dacă ai decedat practic este o gură mai puțin de hrănit, dacă pot să mă exprim așa. În schimb, la pensia privată, fiind banii noștri acumulați în contul individual ca și orice altă investiție sau orice alt activ financiar, ca și aurul spre exemplu, se transmite prin actul moștenirii.

Ce riscă piața de capital? Care ar putea fi impactul unei astfel de redirecționări de la Pilonul II către pilonul de stat pentru piața de capital?
Într-adevăr, o victimă colaterală a unei astfel de măsuri ar fi piața de capital. Fondurile de pensii investesc aproximativ 85% din fonduri pe piața locală. 60%, deci mai mult de jumătate, se duc în obligațiuni emise de statul român, deci practic fondurile de pensii îl finanțează pe statul român pentru acoperirea deficitului, restul merg în acțiuni listate. Deci vorbim de un suport nemijlocit acordat de fondurile de pensii pieței de capital. La nivel de capitalizare totală a Bursei de Valori de la București aproximativ 15% din capitalizare este deținută de fondurile de pensii. În condițiile în care banii aceștia trebuie transferați către bugetul colectiv, ar însemna o vânzare masivă de titluri, deci o cădere a Bursei de la București, lucru care nu numai că ar afecta pe toți investitorii de pe bursă, dar ar afecta și imaginea României ca și capacitate de plată, ca și consistență a măsurilor, ca și piață atractivă pentru investitori. Deci vorbim de un impact major. Sigur că o să îmi spuneți că nu sunt mulți cei care investesc pe piața de capital. Poate că nu sunt acum, însă istoria ne-a arătat că o piață modernă nu poate funcționa fără o piață de capital. Și noi ne dorim să creștem piața de capital. Or, dacă noi venim cu o astfel de măsură obținem exact contrariul.

De ce crezi că suntem atât de în urmă în maturizarea pieței de capital și în particular de maturizarea pieței private, deplin privatizate, liberalizate, mai corect spus a pensiilor?
S-au scris foarte multe despre problemele pieței de capital. Din punctul meu de vedere principala problemă este lichiditatea. Și ca să creăm lichiditate trebuie să atragem mari investitori. Cum putem să atragem mari investitori? Punând pe piață active de mare valoare. Deci statul trebuie în continuare să privatizeze marile companii, să le scoată pe bursă. Să permită investitorilor să vină la Bursa de la București.

ASF a decis să impună plăți rapide administratorilor de pensii private. Ce semnificație are această decizie?
Este mai degrabă una operațională. Oricum, sistemul privat de pensii are doar 10 ani de la înființare. Și, dacă țineți minte, în momentul în care s-a constituit era opțional pentru cei care depășiseră 45 de ani. Sper să nu mă înșel. Prin urmare, de abia acum încep să se plătească primele pensii. Practic ASF-ul a venit cu o îmbunătățire a sistemului astfel încât operațional să fie un proces foarte ușor. Este absolut normal și nu cred că impietează cu nimic.

„7,9 milioane de români participanți la fondurile de pensii private obligatorii, adică la Pilonul II, au primit pentru salariile din luna ianuarie o contribuție medie cu 16,1% mai redusă comparativ cu ultima lună a anului trecut și cu 8,9% mai mică față de noiembrie 2017”. Sunt date oficiale din analizele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). De ce scăderea asta a randamentului?
Am avut de la începutul anului două modificări majore care exprimă foarte bine aceste calcule. Prima este reducerea contribuției de la 5,1% din salariul brut, cât a fost anul trecut, la 3,75%, deci o reducere semnificativă care ar fi trebuit să fie compensată de creșterea salariilor brute. Tot de la 1 ianuarie am avut măsura transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, operațiune care teoretic ar fi trebuit să fie un joc cu sumă nulă. În condițiile în care costul angajatorului trebuia să rămână la fel, mărirea salariului brut și atunci practic 3,75% aplicat la un salariu brut mai mare, s-a presupus că ar fi cumva echivalent cu 5,1% aplicat la un salariu brut mai mic. Ei bine, așa cum a avertizat și CFA, dar și alte organizații de analiști lucrurile nu au stat chiar așa pentru că nu toți angajatorii au mărit salariile. Este un lucru care este deja un fapt, nu mai trebuie să mai speculăm asupra lui.

Care sunt cele mai mari temeri pe care voi analiștii de pe piață le aveți cu privire la Pilonul II?
Cel mai mult ne temem de o eventuală lipsă de comunicare cu privire la măsurile care se iau în legătură cu aceste fonduri de pensii, la o eventuală naționalizare. Cum am spus mai devreme, ar fi dezastruos și pentru noi ca persoane fizice și pentru piața de capital și în general ar arăta o lipsă de claritate și imprevizibilitate. Dacă mai țineți minte, undeva prin vara anului trecut am avut un ministru de finanțe care a dat o scurtă declarație spunând: Pilonul II vom renunța la el. A căzut bursa.

 

 

 

Interviu preluat de pe ProfitLive

Alexandra Smedoiu
Alexandra Smedoiu
Alexandra Smedoiu este partener servicii fiscale, Deloitte Romania. De asemenea este președintele CFA România, organizația analiștilor financiari certificați CFA. Organizația CFA România promovează investițiile responsabile, cu viziune pe termen lung și administrarea acestora în interesul clienților și numai al acestora.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Concurs european de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor

  Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională...

Provocările Fiscale în Sectorul Petrolului și Gazelor Naturale din România

de Tănase Stamule decanul Facultății de Administrarea...

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...