„Traficul de persoane continuă să fie unul din fenomenele sociale cu o acoperire globală care aduce importante prejudicii morale, psihice şi fizice victimelor sale şi nu numai”, atrage atenția Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, structură din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, subcomisar de poliție Mihaela Drăguș subliniind că fenomenul „devine cu mult mai grav când în capcana reţelelor de traficanţi cad victime copiii”.
Principalele probleme în perspectiva eliminării/diminuării traficului de personae vizează „identificarea metodelor de plată utilizate de traficanți, în special datorită tendinței utilizării plăților în cryptomonede, stabilirea unor similitudini ale modalităților de acțiune și dezvoltarea unor algoritmi optimi”.
Reținem dintre date oferite ca repere pentru activitatea Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane în 2023:
– 6.167 apeluri la tel verde 0800 800 678 în perioada 01 ianuarie-31 decembrie 2023
– cooperare interinstituțională, cu parteneri din toate sectoarele (public, privat, societate civilă), concretizată prin încheierea a 8 protocoale de colaborare, 53 de acorduri de parteneriat, 40 de planuri comune de acţiune
– 451 de victime înregistrate în Sistemul Integrat de Evaluare și Monitorizare a Victimelor Traficului de Persoane (SIMEV)
– sprijin pentru repatrierea a 41 de victime ale traficului de personae
– 25 de campanii de prevenire a traficului de persoane, dintre care 12 naţionale și 13 locale, cu sublinierea că „o pondere importantă a acţiunilor informativ-preventive a constat în transmiterea mesajelor antitrafic către una dintre cele mai vulnerabile categorii la trafic, respectiv minorii. Acest aspect a condus la derularea în cursul anului 2023 a unui număr de 175 de proiecte educaţionale, care au completat cele 25 campanii inițiate și implementate. În cadrul iniţiativelor menţionate, la nivel naţional, au fost desfășurate peste 3.650 de activităţi de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un număr total de aproximativ 246.500 de beneficiari direcți. Postările conținând mesaje antitrafic și recomandări utile, realizate pe pagina de Facebook și conturile de Instagram și TikTok ale ANITP, au înregistrat un impact de peste 7.000.000 de personae”.
Tipologic, în privința victimelor, ANITP semnalează că, „în anul 2023, interesul infracțional din sfera traficului de persoane a rămas orientat preponderent către exploatarea persoanelor de gen feminin, în special a celor minore, marea majoritate în domeniul prostituției și pornografiei. Astfel, datele statistice naționale oferă o pondere de 77% din victimele identificate, ca fiind de gen feminin, proporția minorelor (40%), depășind anul acesta cea a femeilor (37%).
Victimele minore, în scădere numeric comparativ cu anul precedent, reprezintă aproape jumătate din totalul victimelor identificate (49%).
Exploatarea sexuală a victimelor prin obligarea la practicarea prostituției cât și actele de pornografie infantilă și pe internet, este de departe cea mai întâlnită, cu o pondere de 63% victime astfel exploatate, mai mult de jumătate (57,4%) fiind persoane sub 18 ani. Minorii au fost victimele predilecte ale exploatării în traficul intern (62%), 9 din 10 victime minore fiind identificate în traficul intern”.
După cum semnalează ANITP, „copiii și adolescenții petrec mult timp pe internet. Acest lucru îl știu și infractorii care, folosindu-se de identități false, îi păcălesc pentru a-i exploata. Vorbiți cu copiii despre astfel de situații.
Infractorii din mediul online au dezvoltat un tipar pentru a-și ademeni victimele, de cele mai multe ori, minore. Acest tipar este construit din mai multe etape, iar prima este aceea a identificării un copil vulnerabil. Astfel sunt căutați copii cu stima de sine scăzută sau cei care au fotografii sexualizate la profil sau anumite cuvinte în descriere de genul: «Sweet kiss, power girl, prințesa». Una dintre întrebările pe care le ridică mare parte din populație este de ce victimele nu spun ce li se întâmplă. Victimele traficului de persoane, ale traficului de minori și ale abuzului și exploatării sexuale online, în special minorii, au tendința de a păstra secret abuzul din mai multe motive. Enumerăm câteva dintre acestea:
De multe ori, nu cred că este vorba despre un abuz. Nimeni nu a discutat cu ele despre asta sau e posibil să trăiască într un mediu plin de abuzuri, ceea ce îl face să nu diferențieze situația.
Apoi un aspect deosebit de important este REACȚIA CELORLALȚI. Abuzatorul îi strecoară permanent cuvinte cheie cum că a fost ideea copilului, că doar s-au distrat, iar ceea ce putem noi evita este să nu banalizăm sau și mai rău, să ridiculizăm experiențele copilului replici de genul «Lasă, că știu eu că tu inventezi» sunt foarte dăunătoare.
Cum ajung infractorii în preajma copiilor noștri și cum le câștigă încrederea?
În mediul online e foarte ușor să îți faci o imagine bună, iar raportul ANITP privind situatia traficului d epersoane în 2022 relevă următoarea situație: ponderea minorilor recrutați prin internet a fost dublă față de cea a adulților (9,4%).
Ca să-și atingă scopurile, infractorii le fac fetelor multe complimente, le trimit cadouri, fără a le cere nimic în schimb, ca de exemplu, credite pentru jocuri și anul trecut au fost cazuri de copii recrutați prin platforme de jocuri online, în urma discuțiilor de pe chat.
Abuzatorul devine un confident și îl susține pe copil când e supărat și în glumă, îi cere fotografii cu el, pentru a se asigura că vorbește cu un copil, iar pe măsura ce copilul trimite, poate afla mai multe despre mediul în care trăiește și poate merge mai departe.
În acest context, eforturile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în prevenirea traficului de persoane trebuie să se concentreze pe reducerea vulnerabilităţii la trafic, precum si pe descurajarea cererii care favorizează acest fenomen,o componentă importantă a acestor demersuri fiind reprezentată de creşterea nivelului de informare privnd riscurile şi implicaţiile asociate traficul de minori.
În acest context, cooperarea între instituţiile publice, între acestea și organizaţiile neguvernamentale și reprezentanții sectorul privat reprezintă, cu siguranţă, un instrument central în ansamblul eforturilor naţionale de prevenire a traficului de personae”.
Colaborări încheiate în 2023 de ANITP, care au vizat în principal prevenirea traficului de minori: „Siguranța ta nu e o joacă” – cu Asociația Telefonul Copilului; campania „COPIL… departe de trafic și exploatare”; proiectul „Educatie pentru Siguranță” – destinat profesorilor, dezvoltat de Centrul Regional Târgu Mureș, proiect care cuprinde Manualul pentru profesori, Caietul pentru elevi, Ghidul tău în prevenire, cu demersuri pentru traducerea manualului în limba maghiară prin Consiliul Județean Harghita; cursul „Educație pentru Siguranță”, organizat prin Casa Corpului Didactic Mureș; caietul de lucru „Ajutoare Pentru Apărare” (APA) – elaborat prin contribuția Centrului Regional Timișoara, alături de partenerii locali; campania locală „STRONG – Puternici împotriva traficului de persoane” – în colaborare cu Asociatia LOGS – Grup de Inițiative Sociale, proiect finanțat de Ambasada Franței, cuprinzând o tabără pentru copii români și ucraineni și realizarea ghidului „Natalia si Robert: Cum rămânem în siguranță pe internet?”
Statistica anului 2023: https://anitp.mai.gov.ro/analiza-succinta-privind-traficul-de-persoane-in-anul-2023/
