Rezultatele preliminare din Bosnia mențin SNSD dominant în Republika Srpska, iar Dodik își păstrează influența politică

Milorad Dodik a rămas unul dintre actorii centrali ai politicii din Bosnia și Herțegovina după alegerile generale din 4 octombrie, deși nu a putut candida. Rezultatele preliminare mențin partidul său, Alianța Social-Democraților Independenți, SNSD, și partenerii săi într-o poziție puternică în Republika Srpska, iar Željka Cvijanović, aliată apropiată a lui Dodik, a fost realeasă ca membru sârb al Președinției tripartite a statului.

Alegerile au avut loc la puțin peste un an după ce Dodik și-a pierdut funcția de președinte al Republika Srpska. Comisia Electorală Centrală i-a constatat încetarea mandatului în august 2025, după condamnarea definitivă care a produs și o interdicție de ocupare a funcției. El nu a revenit pe buletinul de vot în 2026, dar a rămas prezent în campania formațiunii sale și în activitatea politică internă și externă.

Berta López Domènech, analistă la European Policy Centre, descrie rezultatul drept o continuitate a influenței politice construite de Dodik prin SNSD. Partidul și aliații săi și-au păstrat majoritatea în Adunarea Națională a Republika Srpska, iar rezultatul obținut la nivelul statului le oferă în continuare un rol în negocierile pentru formarea Consiliului de Miniștri.

La nivelul Președinției Bosniei și Herțegovinei, Željka Cvijanović a câștigat din nou locul rezervat membrului sârb, iar Denis Bećirović a fost reales ca membru bosniac. Pentru locul croat, Darijana Filipović, candidată a HDZ BiH, a câștigat după cele două mandate consecutive ale lui Željko Komšić.

Rezultatele nu erau încă certificate atunci când UE și EPC au evaluat scrutinul. Comisia Electorală Centrală continua procesarea și verificarea voturilor, iar Uniunea Europeană a cerut ca formarea autorităților de la nivelul statului, al entităților și al cantoanelor să înceapă rapid după certificare.

Observatorii OSCE/ODIHR au descris alegerile drept competitive și au constatat că participanții au putut, în general, să ajungă la alegători. Procesul electoral a fost însă afectat de dificultăți în introducerea noilor tehnologii, proceduri complexe de vot și numărare și probleme privind secretul votului.

Pentru relația cu Uniunea Europeană, formarea noilor instituții vine într-un moment în care Bosnia și Herțegovina are deja decizia politică de deschidere a negocierilor de aderare, dar nu a ajuns la prima conferință interguvernamentală. Consiliul European a dat undă verde deschiderii negocierilor în martie 2024, iar pașii următori depind de îndeplinirea reformelor cerute și de adoptarea cadrului de negociere.

Reformele au fost încetinite în ultimii ani de conflictele dintre nivelurile de guvernare și de folosirea mecanismelor de veto. Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă au criticat în mod repetat acțiunile care contestă ordinea constituțională a Bosniei și Herțegovinei și deciziile instituțiilor statului.

SNSD a avut un rol important în aceste blocaje. EPC amintește opoziția partidului față de mai multe reforme europene și relația apropiată a lui Dodik cu Rusia, inclusiv poziții care au complicat alinierea Bosniei și Herțegovinei la politica externă și de securitate a UE.

În același timp, sprijinul financiar european este legat tot mai direct de implementarea reformelor. Comisia a aprobat Agenda de reformă a Bosniei și Herțegovinei în decembrie 2025, deschizând posibilitatea accesului la până la 976,6 milioane EUR prin Facilitatea pentru reformă și creștere destinată Balcanilor de Vest.

Banii nu sunt transferați automat. Plățile depind de îndeplinirea condițiilor și de implementarea etapelor prevăzute în Agenda de reformă. În iunie, președintele Consiliului European, António Costa, avertiza că Bosnia și Herțegovina pierduse deja 108 milioane EUR și că alte 373 milioane EUR puteau fi puse în pericol dacă reformele nu avansează.

EPC leagă rezultatul electoral de această capacitate de a adopta și implementa deciziile cerute pentru integrarea europeană. Influența politică a lui Dodik nu derivă dintr-o nouă funcție oficială câștigată la alegeri, ci din controlul pe care partidul și alianțele sale îl exercită asupra unor poziții necesare formării majorităților și adoptării reformelor.

Autoarea propune ca UE să identifice mai explicit actorii responsabili de blocarea reformelor și să reanalizeze posibilitatea unor măsuri restrictive. Aceasta este o recomandare EPC, nu o decizie europeană. La nivelul UE, sancțiuni împotriva lui Dodik nu au fost adoptate, chiar dacă unele state membre au introdus măsuri la nivel național.

EPC recomandă și separarea presiunii asupra liderilor politici de sprijinul acordat cetățenilor. O parte mai mare din finanțarea europeană ar putea fi direcționată, în opinia autoarei, către municipalități, societatea civilă și proiecte care produc rezultate directe pentru populație, fără a diminua condiționalitatea reformelor necesare aderării.

Poziția oficială a Uniunii după alegeri rămâne legată de funcționarea instituțiilor. Kaja Kallas și comisarul pentru extindere Marta Kos au cerut liderilor politici să formeze autoritățile, să reconstruiască consensul și să avanseze reformele, reafirmând perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei ca stat unic, unit și suveran.

Următoarea etapă va începe odată cu certificarea rezultatelor și negocierile pentru formarea autorităților. Distribuția funcțiilor va arăta câtă influență politică poate transforma SNSD în putere instituțională și dacă noile majorități pot adopta reformele necesare pentru cadrul de negociere cu UE și pentru accesul la finanțarea europeană.