Compania globală de cercetare și tehnologie Dyson anunță rezultatele primei ediții a proiectului Global Connected Air Quality Data, definit drept „cel mai mare studiu privind calitatea aerului din spațiile interioare, la nivel global. Proiectul analizează informațiile colectate de peste 2,5 milioane de purificatoare Dyson din 2022 până în 2023, cu scopul de a monitoriza calitatea aerului din casele din întreaga lume, până în cele mai mici detalii”. Cu precizarea că „datele nu sunt reprezentative la nivel internațional, întrucât reflectă doar informațiile colectate de purificatoarele Dyson, însă ele pot fi folosite pentru a contura o imagine de ansamblu a calității aerului din spațiile interioare, în diferite țări și orașe din lume, mai completă decât până în prezent”, autorii studiului prezintă următoarea analiză:
România este a doua cea mai poluată țară din Europa cu particule în suspensie (PM2,5) și compuși organici volatili (COV)
Din multitudinea de date colectate, acest proiect pune accent pe două tipuri de poluanți – particulele în suspensie (PM2.5) și compuși organici volatili (COV). Particulele PM2.5 au până la 2,5 microni în diametru; spre exemplu, un fir de păr uman are, în medie, un diametru de aproximativ 70 de microni. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, pot fi inhalate și fac obiectul unui domeniu în care activitățile de cercetare științifică și de sănătate sunt în creștere. Printre sursele acestor particule se numără combustia: lemne care ard sau gătitul și încălzirea pe gaz; polenul, blana animalelor de companie și praful. Compușii organici volatili (VOC) sunt poluanți gazoși, inclusiv benzen și formaldehidă, care pot rezulta ca urmare a unor activități precum curățenia sau gătitul, precum și din folosirea unor produse precum deodorante, spray-uri de corp, lumânări și piese de mobilier.
,,Datele conectate privind calitatea aerului, generate de dispozitivele noastre, ne permit să înțelegem adevărata problemă a poluării aerului din interiorul locuințelor din întreaga lume. Acest lucru ne oferă o perspectivă directă asupra provocărilor cu care se confruntă purificatoarele Dyson în mediile reale și cunoștințele necesare pentru a proiecta aparate din ce în ce mai bune pentru a face față acestor provocări. În plus, datele pe care le captăm nu sunt doar un instrument de inginerie – prin aplicația MyDyson, aceste date sunt împărtășite înapoi în mod individual, în timp real, iar cei care dețin dispozitivele primesc rapoarte lunare care să-i ajute să-și îmbunătățească calitatea aerului din casă”, declară Matt Jennings, director de inginerie pentru îngrijirea mediului.
,,Cu toții ne gândim că poluarea aerului este o problemă generată de trafic sau pe care o întâlnim doar în aer liber. Deși activitățile de cercetare a poluării aerului din spațiile interioare sunt în creștere, acestea continuă să fie subdezvoltate. Rezultatele cercetărilor efectuate de Dyson ne oferă o înțelegere valoroasă asupra nivelurilor reale de poluare din casele din întreaga lume, ajutându-ne să vedem care sunt tiparele zilnice de poluare, lunare și sezoniere. Datele Dyson sunt un instrument educațional foarte puternic, iar oportunitățile de a genera un impact pozitiv sunt nelimitate. Înțelegerea nivelului și tipului de poluare din jurul nostru este primul pas către reducerea expunerii la aceasta”, declară profesorul Hugh Montgomery, președinte al catedrei de medicină de terapie intensivă de la University College London și președinte al Consiliului consultativ științific al Dyson.
În România, calitatea aerului din spațiile interioare este mai scăzută față de calitatea aerului din exterior
În majoritatea țărilor, poluarea aerului la interior este mai mare decât la exterior, arată analizele valorilor P.M2.5. În plus, expunerea la PM2.5 și la PM10 a fost asociată cu o serie de efecte adverse asupra sănătății. În cazul PM2.5, expunerile pe termen scurt (până la 24 de ore) au fost asociate cu mortalitate prematură, risc crescut de spitalizare din cauze cardiace sau pulmonare, bronșită acută și cronică, atacuri de astm, dificultăți respiratorii și perioade de inactivitate. Aceste efecte adverse asupra sănătății au fost raportate în principal la bebeluși, copii și adulți în vârstă cu boli cardiace sau pulmonare preexistente. În România, poluarea aerului este o problemă serioasă, iar autoritățile naționale și internaționale impun standarde din ce în ce mai stricte, pentru a reduce gradul de contaminare a aerului. În România, timp de zece luni pe an, poluarea aerului este mai mare la interior decât la exterior. Mai este luna în care nivelurile de poluare în spațiile interioare sunt cele mai ridicate, comparativ cu acelea ale poluării din spațiile exterioare. România este a șasea țară la nivel internațional care are o calitate slabă a aerului interior, peste norma anuală a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), depășind Franța, Germania și Marea Britanie. Turcia, care se află pe locul 3 în regiunea formată din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, este țara cu cel mai slab nivel al calității aerului din interior.
Poluarea este mai intensă în timpul iernii
Iarna petrecem, în general, mult mai mult timp în casă decât în alte perioade ale anului, indiferent de activitățile pe care le desfășurăm. La nivel global, sezonul de iarnă este cel mai poluat, potrivit statisticilor emise de purificatoarele Dyson. Ținând ferestrele închise și utilizând metode de încălzire bazate pe lemn sau gaz sau chiar lumânări, avem tendința de a ne izola casele mai mult în timpul iernii. Dar nu în toate țările cel mai ridicat grad de poluare se înregistrează în lunile de iarnă. În România, spre exemplu, noiembrie este cea mai poluată lună din an. În ianuarie, martie și în perioada noiembrie-decembrie, datele medii naționale depășesc recomandarea OMS de 3,5 ori.
România este a doua cea mai poluată țară din Europa, conform mediei anuale a indicatorului PM2.5
Analiza datelor colectate de purificatoarele Dyson utilizate în toată lumea pe parcursul anului 2022, a avut unele concluzii surprinzătoare în ceea ce privește clasificarea țărilor în funcție de nivelul mediu al indicatorului PM2.5. România este a doua cea mai poluată țară din Europa, ocupând locul 6 la nivel global, după Turcia, care se situează pe primul loc în Europa și pe locul 3 între țările analizate. Italia este plasată la nivel global pe locul 9, iar Polonia pe locul 10. Austria se află pe locul 11, iar Spania pe locul 14. Marea Britanie (locul 23) depășește Statele Unite (locul 27), Canada (locul 28) și Australia (locul 29), dar Germania și Franța se situează pe locurile 20 și 22, în timp ce India și China ocupă primele două poziții. Mediile anuale PM.5 în spațiile interioare, în toate țările studiate, au depășit indicatorii OMS pentru PM2.5 (5 μg / m3) – India de 11 ori, China de 6 ori, Turcia și Emiratele Arabe Unite de 4 ori și Coreea de Sud, România, Mexic, RAS Hong Kong și Italia de 3 ori. Când sunt analizate anual valorile P.M 2.5 ale țărilor, România se numără printre cele 10 țări cu cele mai mari valori, alături de India, China, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Turcia, Mexic, RAS Hong Kong, Italia, Polonia și ocupă locul 6 la nivel global. România este, de asemenea, a doua țară cu cea mai mare valoare a indicatorului P.M 2.5 dintre țările europene, urmată de Italia și Spania. Turcia se clasează pe primul loc în clasament, înregistrând cel mai mare nivel al poluării aerului din Europa.
România este una dintre țările cu cele mai mari
concentrații de compuși organici volatili (COV)
Purificatoarele Dyson arată că națiunile europene au avut cele mai ridicate niveluri anuale de COV (compuși organici volatili), spre deosebire de PM2.5. Compușii organici volatili sunt substanțe iritante, prezente în aerul respirabil, care poluează și pot provoca reacții adverse precum dureri de cap, probleme respiratorii și reacții alergice. Austria se află în fruntea listei, urmată de Germania, România, Polonia, Elveția și Turcia. Irlanda este pe locul zece, iar Italia pe locul opt. Numeroase națiuni care au obținut un scor mediu ridicat în ceea ce privește indicele anual PM2.5, au obținut, în schimb, scoruri slabe la COV. Printre națiunile aflate în prima jumătate clasamentului (în funcție de nivelul de COV) nu se numără și Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Taiwan, Malaezia, Regiunea Administrativă Specială Hong Kong sau Coreea de Sud. Într-adevăr, țări precum Danemarca, SUA, Franța și Spania sunt toate clasate mai sus.
În același timp, în orașele europene se înregistrează concentrații mai mari de COV decât în alte locații. Orașele cu cea mai mare rată de COV sunt München, Beijing, Köln, Berlin și Viena. Beijing este singurul oraș din top cinci global în ceea ce privește PM2.5 anual și VOC. Alte zece orașe din top în ceea ce privește nivelurile medii ale ambilor poluanți sunt Mexico City, Delhi, Istanbul și Shanghai.
În ceea ce privește nivelul de COV din spațiile interioare, Austria, România, Germania, Elveția, Polonia, Turcia, India, Italia, China și Irlanda se situează în primele 10 țări europene.
Seara, nivelurile de poluare sunt mai ridicate decât în oricare alt moment al zilei
În 30 din cele 37 de țări analizate, nivelurile de PM2.5 din interior au atins cel mai înalt nivel seara, când majoritatea oamenilor sunt acasă. Un factor major este expunerea, adică măsurarea concentrației de poluare a aerului în timp. O creștere a poluării aerului sau un nivel extrem de ridicat pentru o perioadă scurtă de timp nu este întotdeauna mai rea decât expunerea continuă la o calitate „slabă” a aerului. Astfel, perioada mai lungă și mai poluată poate fi cauza expunerii crescute la PM2.5 în locuințe, potrivit datelor obținute de la purificatoarele Dyson. În majoritatea regiunilor, orele de vârf au fost înregistrate începând cu 18:00 până la miezul nopții, deși în Asia de Sud-Est (Thailanda, Filipine, India) orele cele mai poluate se încadrează între 7:00 și prânz. Coreea de Sud și Mexicul sunt alte două excepții, înregistrând cele mai ridicate niveluri de poluare între miezul nopții și ora 7 dimineața, respectiv 9 dimineața și ora 15:00.
De-a lungul a 24 de ore, în mai multe zone geografice s-au înregistrat niveluri peste cele recomandate de OMS, timp de mai mult de jumătate de zi, în ceea ce privește PM2.5 (15 μg / m3). Printre țările respective se numără China, India, Coreea de Sud, Mexic, Emiratele Arabe Unite și Turcia. În orașe precum Berlin, Roma, Milano, Madrid, Polonia și România, oamenii au avut perioade într-o zi obișnuită în care expunerea la PM2,5 a depășit liniile directoare recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În mod similar, în orașe precum Shanghai, Beijing, Shenzhen, Delhi, Mumbai, Viena, Mexico City, Dubai și Istanbul, locuințele au depășit în mod constant recomandările OMS cu peste 50% într-o zi tipică pe parcursul anului 2022.
Modul Auto al purificatoarelor Dyson utilizat slab, la nivel global
Datele studiului arată că dispozitivele Dyson din casele din întreaga lume nu sunt utilizate pe modul Auto pentru a monitoriza poluarea din locuințe. Doar 8% dintre purificatoarele Dyson din întreaga lume sunt lăsate să funcționeze în modul „Auto” mai mult de trei sferturi din timpul de funcționare. În modul „Auto”, dispozitivul monitorizează continuu calitatea aerului și reacționează automat la nivelurile de poluare în schimbare. Cu 14% din purificatoare în modul „Auto”, SUA se află în fruntea clasamentului global. Chicago este orașul în care cele mai multe purificatoare funcționează pe Modul Auto, urmat de New York, Toronto și Los Angeles. În același timp, majoritatea utilizatorilor din România aleg să seteze manual purificatoarele de aer, foarte puțini folosindu-le în modul automat.
Proiectul Dyson Global Connected Air Quality Data analizează peste o jumătate de trilion de date pentru a contura o imagine de ansamblu în ceea ce privește calitatea aerului din locuințele din întreaga lume, pentru a înțelege comportamentele utilizatorilor și pentru a compara calitatea aerului din spațiile interioare și exterioare. Dimensiunea totală a eșantionului global este de 3.441.953. În Turcia, eșantionul național este de 14.326, iar la nivel de oraș, în Istanbul, de 7.721. Analiza realizată se bazează pe datele colectate de la purificatoarele Dyson din locuințe, motiv pentru care aceasta nu este reprezentativă la nivel național.
Datele privind calitatea aerului din spațiile interioare sunt preluate de la purificatoarele Dyson, conectate la aplicația MyDyson, care sunt setate să funcționeze doar în modul ”Monitorizare”, adică nu au activată și funcția de purificare a aerului. Cu toate că acest lucru reduce dimensiunea eșantionului de analizat, experții Dyson au astfel acces la informații exacte despre calitatea aerului din locuințe, fără să ia în calcul și impactul purificatoarelor Dyson care și curăță aerul respirat.
Experții Dyson s-au concentrat pe datele privind nivelurile de PM2.5 și COV, efectuând măsurătorile în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022. În fiecare minut dispozitivele Dyson colectează date și calculează medii pe ore, zile, luni, sezon și an. Pentru toate mediile estimate, luăm în considerare procentul de 99% pentru a face comparații spațiale și/sau temporale exacte, semnificative din punct de vedere statistic.
Aparatele anormale au fost eliminate ca parte a epurării datelor. De exemplu, aparatele care indică un nivel extrem de ridicat de poluare cu particule într-o regiune în care această tendință nu se reflectă la nivel general pot avea un blocaj în senzor, ceea ce ar putea distorsiona interpretarea datelor. Aceste tipuri de valori aberante au fost, de asemenea, eliminate. Un dispozitiv ,,în mod automat” este determinat de faptul că aceasta petrece >75% din fiecare zi a anului în modul automat. Acest lucru permite ~6 ore din zi în modul manual, ceea ce ar reprezenta utilizarea manuală în modul de încălzire sau răcire.
Totodată, menționăm faptul că nu toate dispozitivele sunt pornite 24 de ore pe zi, în fiecare zi din an. Ca atare, datele colectate sunt ponderate în funcție de durata de timp pentru care fiecare dintre ele a fost conectată la aplicația MyDyson. De exemplu, dacă un purificator este conectat la aplicația MyDyson doar 6 luni pe an, datele respective nu ar avea aceeași greutate precum cele colectate de la un purificator care a fost conectat în toate cele 12 luni.
Principalele surse de date privind calitatea aerului din spațiile exterioare sunt OpenAQ și World Air Quality Project din Shenzhen, Fukuoka, Osaka, Amsterdam și Taipei.
Țări studiate: Australia, Austria, Belgia, Canada, China, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, India, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Malaezia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Arabia Saudită, Singapore, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA, Vietnam.
Orașe studiate: Amsterdam, Bangkok, Beijing, Berlin, Bristol, Bruxelles, Busan, Chicago, Köln, Copenhaga, Delhi, Dubai, Dublin, Fukuoka, Hanoi, RAS Hong Kong, Istanbul, Jakarta, Kuala Lumpur, Londra, Los Angeles, Lyon, Madrid, Manchester, Manila, Marsilia, Melbourne, Mexico City, Milano, Mumbai, Munchen, New York, Osaka, Paris, Roma, Seul, Shanghai, Shenzhen, Stockholm, Sydney, Taipei, Tokyo, Toronto, Viena.
Dyson este o companie globală de cercetare și tehnologie cu operațiuni de inginerie, cercetare, dezvoltare, producție și testare în Singapore, Marea Britanie, Malaezia, Mexic, China, Polonia și Filipine. Compania înființată în anul 1993 s-a dezvoltat constant de-a lungul anilor, iar astăzi are un sediu global în Singapore la recent renovata stație electrică St James și două campusuri tehnologice în Marea Britanie care se întind pe o suprafață de peste 800 de acri în Malmesbury și aerodromul HULLAVINGTON RAF restaurat. La acestea se adaugă 10 centre de inginerie și cercetare din întreaga lume. Dyson rămâne o companie de familie și are peste 14.000 de angajați la nivel global, inclusiv o echipă globală formată din 6.000 de ingineri. Produsele Dyson sunt vândute în 85 de piețe la nivel internațional, în peste 250 de magazine Dyson Demo, precum și online, prin intermediul unor instrumente digitale de pionierat și experiențe virtuale.
