Operatorul rețelei de transport al gazelor din România a continuat să vândă mai mult gaz decât a cumpărat pentru echilibrarea sistemului în anul gazier 2024–2025, însă diferența dintre cele două tipuri de intervenții s-a redus față de anul precedent. Constatarea apare în raportul publicat la 23 octombrie 2026 de ACER, agenția europeană de cooperare a autorităților de reglementare în energie, care recomandă examinarea mecanismelor în care această orientare persistă.
Pe scurt
-
În România, vânzările au rămas predominante în volumele tranzacționate de operator pentru echilibrarea rețelei în 2024–2025, dar mai puțin decât în anul anterior. Indicatorul nu măsoară exporturile țării.
-
În zonele europene cu date comparabile, ponderea zilelor cu intervenții ale operatorilor a coborât, în medie, de la 36% la 32%. Volumele acestor intervenții au scăzut de la 0,44% la 0,32% din gazul transportat.
-
Furnizorii și comercianții trebuie să își corecteze propriile diferențe dintre gazul introdus și cel retras. Intervenția operatorului completează acest mecanism când este necesar pentru funcționarea rețelei.
-
Vânzările predominante nu dovedesc singure o deficiență. ACER recomandă verificarea accesului la informații, a posibilităților de tranzacționare și a stimulentelor de a evita dezechilibrele.
-
Costurile și veniturile echilibrării sunt decontate cu utilizatorii rețelei printr-un mecanism de neutralitate. Raportul nu stabilește o schimbare a tarifelor sau a facturilor din România.
Echilibrarea intervine atunci când cantitățile de gaz introduse într-o rețea nu corespund celor retrase. Responsabilitatea comercială revine în primul rând furnizorilor, comercianților și celorlalți utilizatori ai rețelei, care își pot ajusta pozițiile cumpărând sau vânzând gaz. Operatorul de transport intervine la rândul său pentru a menține sistemul în limitele necesare funcționării. În România, acest rol îi revine Transgaz.
De aceea, predominanța vânzărilor descrisă de ACER privește doar gazul tranzacționat de operator în aceste intervenții. Nu arată dacă România este exportator net și nici dacă producția națională depășește consumul. În anul gazier anterior, 2023–2024, peste 80% din volumele operațiunilor de echilibrare ale operatorului român proveneau din vânzări, potrivit raportului ACER din 2025. Noua ediție confirmă direcția, dar o descrie ca fiind mai puțin pronunțată.
Datele se referă la perioada 1 octombrie 2024–30 septembrie 2025. Raportul publicat acum evaluează astfel un an gazier încheiat, nu operațiunile curente din toamna lui 2026. ACER a folosit date furnizate de rețeaua europeană a operatorilor de transport, ENTSOG, completate și validate împreună cu autoritățile naționale de reglementare.
La nivel european, ponderea zilelor în care operatorii au intervenit pentru echilibrare a scăzut, în medie, de la 36% în 2023–2024 la 32% în 2024–2025, în zonele pentru care există serii comparabile. În același grup de zone, volumele cumpărate și vândute pentru aceste acțiuni au coborât de la 0,44% la 0,32% din volumul fizic al pieței. Aceste valori nu acoperă toate zonele europene, deoarece pentru unele lipsesc date comparabile pe întreaga perioadă.
Scăderea intervențiilor nu se traduce însă într-o reducere la fel de amplă a dezechilibrelor utilizatorilor. Acestea s-au diminuat doar moderat în ansamblu, iar evoluția nu a fost uniformă între zone. ACER avertizează că un operator care intervine puțin nu indică automat o piață eficientă, întrucât echilibrul poate depinde și de resursele fizice ale sistemului, nu doar de tranzacțiile participanților.
Pentru a compara direcția intervențiilor, agenția consideră relativ echilibrate zonele în care cumpărările reprezintă între 40% și 60% din volumele totale ale acțiunilor operatorului. România rămâne în categoria în care vânzările predomină. Cele mai accentuate orientări spre vânzare sunt în Bulgaria și Lituania, unde cumpărările au reprezentat numai 3%, respectiv 11% din volume.
Direcția se poate schimba substanțial de la un an la altul. În Italia, ponderea cumpărărilor a coborât de la 90% la 48%, ajungând în intervalul considerat echilibrat. La interconectorul Grecia–Bulgaria, cumpărările au reprezentat 93%, dar operatorul a intervenit în numai 11 zile. Un asemenea număr redus de intervenții limitează concluziile despre un comportament persistent.
Pentru România, întrebarea relevantă este dacă participanții au informațiile, accesul la gaz flexibil și posibilitățile de tranzacționare necesare pentru a-și corecta pozițiile înaintea intervenției Transgaz. ACER recomandă aprofundarea analizei atunci când cumpărările sau vânzările predomină puternic și în mod repetat. Indicatorul singur nu stabilește însă cauza și nu reprezintă o constatare că operatorul a încălcat regulile.
Dimensiunea pieței influențează și ea comparațiile. Volumul fizic folosit de ACER include atât gazul livrat consumatorilor interni, cât și gazul care traversează rețeaua spre alte sisteme. După încetarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina în ianuarie 2025, aprovizionarea s-a reorientat mai mult dinspre vestul și nordul Europei către centru și est, pe rute mai lungi. Refacerea stocurilor a susținut la rândul ei transportul, astfel încât fluxurile fizice s-au redresat mai repede decât consumul. O pondere mai mică a echilibrării în aceste fluxuri trebuie citită și în acest context.
Costul mecanismului este o problemă distinctă de frecvența intervențiilor. Normele europene prevăd că operatorul nu trebuie să câștige sau să piardă din activitatea de echilibrare. Veniturile și costurile sunt decontate cu utilizatorii rețelei prin mecanismul de neutralitate, în condițiile aprobate de autoritatea de reglementare. Regulamentul permite excluderea costurilor pe care aceasta le consideră suportate ineficient.
Un surplus în contul de neutralitate ar trebui restituit sau creditat utilizatorilor, iar un deficit presupune costuri de recuperat. Acesta nu este însă un calcul al facturii gospodăriilor. ACER precizează și că unele costuri suportate de participanți, de exemplu cele generate de constrângeri asupra fluxurilor fizice, pot rămâne în afara acestui cont. Concluziile despre eficiența unui regim cer, prin urmare, mai mult decât citirea unui singur sold.
Agenția recomandă autorităților naționale să evalueze periodic stimulentele comerciale, calitatea informațiilor și costurile echilibrării. Dacă regulile sunt revizuite, consultarea participanților și cooperarea regională pot ajuta la identificarea unor soluții mai bune. Pentru România, raportul oferă un motiv pentru această evaluare, fără să dispună o modificare de tarif și fără să cuantifice un efect asupra facturilor consumatorilor.
