Cum arată noul model de globalizare, în contextul creat de un cumul de evenimente nedorite și neanticipate de nimeni, precum pandemia, criza prețurilor la energie sau conflictul armat dintre Rusia și Ucraina? Uneori pare că știm să gestionăm, alteori pare că totul a scăpat de sub control. Părerile sunt împărțite, Europa face tot ce poate pentru a menține echilibrul, însă cel mai probabil va fi nevoie să se reinventeze. Unde se situează România în toată această repoziționare?

Momentan specialiștii spun că suntem în derivă, dar dacă ne mobilizăm avem toate șansele să devenim un jucător strategic în zona energetică, dar și în cea alimentară. Marea Neagră este cea care poate da un suflu nou atât economiei noastre, dar și celor din jurul țării.


Un lucru este cert: Noua Economie are nevoie de câteva direcții guvernate de certitudine, de stabilitate politică, de securitate energetică și de coerență a politicilor publice europene și autohtone. Desigur, condiția este ca toți cei implicați, de la simpli cetățeni, până la decidenți, să înțeleagă rolul esențial al politicilor europene reorientate către schimbare creativă, către restructurarea economiei capitaliste către aducerea în practica curentă a celor mai avansate și mai îndrăznețe idei și tehnologii ce vor transforma fundamental relațiile dintre mijlocele de producție.


În tot acest proces de transformare, EM360 și România Durabilă au creat un cadrul de discuție între decidenți și reprezentanți ai mediului de afaceri, alături de nume importante ale mediului academic.
Evenimentul „Politici Europene și Business în Noua Economie” a adus, printre altele, în prim-plan importanța întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care ele reprezintă țesutul economic european dominant. IMM-urile sunt cele care aduc peste jumătate din valoarea adăugată de la nivelul european.

În această direcție s-a dus și România. În 2021 întreprinderile mici și mijlocii și-au crescut cu 13% contribuția la bugetul național. Dar trebuie să vedem cum le protejăm, pentru că în momentele de crize ele sunt fragile în fața provocărilor. Ce oportunități oferă la acest moment Uniunea Europeană pentru ele a explicat Victor Negrescu, membru al Parlamentului European.

Însă, măsurile și trendurile dictate de Uniunea Europeană nu trebuie însușite în proporție de 100%. Ele trebuie adaptate fiecărei țări în parte, în funcție de contextul specific, altfel ele nu își vor putea produce efectele scontate, indiferent de domeniul la care ne referim. Maria Grapini, membră a Parlamentului European, a explicat că România nu se poate dezvolta cu adevărat dacă nu înțelege acest mecanism esențial.


România este la ani lumină de realitatea Europei. Ce ne lipsește? Performanța, viziunea, inovația, pe scurt, spune Gabriel Vlăduț, vicepreședintele CNIPMMR. Iar cea din urmă, inovația, împreună cu formarea profesioniștilor ar aduce beneficii reale în primul rând companiilor mici și mijlocii, care sunt coloana vertebrală a economiei.

Însă, faptul că mediul de afaceri nu este suficient de implicat în discuțiile cu statul legate de o strategie de business este cauzat de o lipsă de încredere. Iar acest lucru se întâmplă pe fondul unei alte lipse: cea a educației. România are cel mai mic procent al adulților care se implică în educația continuă, indiferent de domeniu, iar asta se resimte la nivel economic, spune Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România.


Problemele nu sunt doar la nivel de business, ci și în rândul cetățenilor, pentru care presiunea financiară deja s-a acutizat. Creșterea costului vieții este un șoc foarte mare și pare să nu fie unul doar temporar, în opinia macroeconomistului Laurian Lungu. El a explicat că dacă salariile nu vor crește în România, oamenii vor simți din ce în ce mai tare presiunea traiului zilnic.


Iar la nivel macro, plătim astăzi dobânzi la împrumuturi aproape comparabile cu investițiile pe care le facem din bugetul statului, ceea ce este inadmisibil, este de părere Cristian Păun, cercetător ASPES. Europa „în două viteze” despre care se vorbește în aceste zile, este deja o realitate, mai spune profesorul, pentru că UE este împărțită de mulți ani între euro și non-euro. Iar în România dezechilibrele nu doar că se simt, ci sunt și scăpate de sub control. Soluția pentru redresare ar fi reforme care să pună presiune pe cheltuielile statului subliniază Păun.


Nici dacă privim mai departe de tabloul mioritic, lucrurile nu stau prea bine. Estul se află în prima linie în acest moment din punct de vedere al amenințărilor, fiind în proximitatea conflictului armat din Ucraina. Cum ar trebui să gestioneze România presiunea economică, resimțită deja, dar și cum ar putea să controleze prețul energiei a explicat europarlamentarul Cristian Bușoi în cadrul evenimentului „Politici Europene și Business în Noua Economie.


În plus, și tranziția verde despre care se tot vorbește ca fiind un colac de salvare este încă privită în România cu scepticism și ca un cost. Raportul de țară arată că țara noastră este pe ultimul loc în UE în ceea ce înseamnă valoarea adaugată pe care o putem genera din resursele naturale. Pentru a vedea însă oportunitățile reale este nevoie de schimbări de comportamente, la fel cum trebuie să se întâmple și în cazul digitalizării, este de părere europarlamentarul Dragoș Pâslaru, prezent la dezbaterea organizată de EM360 și România Durabilă.


Vorbeam la început și despre o criză a alimentelor. Ea este o reală preocupare la nivel european, având în vedere că 35 de milioane de europeni nu au acces la o masă caldă nici măcar o data la 3 zile. Provocările sectorului sunt foarte mari, mai ales pe fondul conflictului ruso-ucrainean, așa că mobilizarea la nivelul Parlamentului European este în toi. Despre planurile de acolo a vorbit europarlamentarul Daniel Buda, în cadrul dezbaterii „Politici Europene și Business în Noua Economie”.

Ce trebuie reținut este că marele perdant al actualei crizei globale este Uniunea Europeană, de aceea trebuie să își reconstruiască politicile, a subliniat în cadrul dezbaterii profesorul Mircea Coșea, doctor în economie.



Evenimentul s-a bucurat de sprijinul Federației Patronale Petrol și Gaze în calitate de partener strategic și al partenerilor instituționali – ASPES și RomEficiența. Parteneri media: Agerpres, Economistul, Club Economic, Financial Intelligence, Money, The Diplomat, Bugetul, Lumea Justiției și Lumea Banilor. Partener monitorizare media: Klarmedia.


Noua Economie susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360, care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.

DISTRIBUIȚI