Până la urmă, domnule director general, cât lemn se taie ilegal din pădurile administrate de Romsilva?

Tăierile ilegale și defrișările masive sunt subiecte sensibile și ,,la modă”, iar presiunea mediatică a dus la exacerbarea modului de prezentare a tăierilor ilegale.

Tăierile și defrișările nu le socotiți totuna?

Datele ultimilor cinci ani nu arată defrișări masive în pădurile administrate de Romsilva. Este adevărat că s-au constatat tăieri în condiții ilegale, care au provocat pagube în fondul forestier aflat în administrarea sau paza Romsilva, dar nu au depășit 0,5% din volumul total de masă lemnoasă recoltat. Partea noastră de responsabilitate e că nu le-am putut preveni din fază incipientă. Facem eforturi pentru diminuarea tăierilor ilegale și pentru combaterea pieței asociate de lemn ilegal. E o activitate complexă, care angrenează gărzile forestiere, jandarmeria, poliția rurală etc. O mare parte din problemele cauzate de tăierile ilegale se va rezolva prin noul pachet de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale aprobat de guvern la 31 august, inclusiv ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, care prevede peste 100 de noi sancțiuni și dublarea cuantumului amenzilor. De asemenea, aplicația pentru smartphone ,,Inspectorul pădurii” aduce ca noutate față de sistemul de urmărire a trasabilității masei lemnoase „Radarul pădurilor” repere clare asupra transporturilor de lemn considerate suspecte.

Sunt de-ajuns argumentele acestea în fața celor care arată spre Romsilva în multele împrejurări care țin de distrugerea pădurii?

Cei care acuză Romsilva de distrugerea pădurilor o fac fie pentru că nu dețin informații corecte sau suficiente despre noi, fie pentru că se plasează într-o extremă exagerată, considerând că exploatările forestiere ar trebui interzise complet. Romsilva este regie autonomă de interes național, sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – și are ca scop principal gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier proprietate publică a statului. Se face frecvent confuzia între Romsilva și minister, or acesta are competențe în realizarea politicilor naționale de management silvic și cinegetic, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control. Romsilva nu reprezintă toate pădurile României, ci administrează (nu deține) fondul forestier proprietate publică a statului: 3.150.924 ha, ceea ce reprezentă mai puțin de 50% din suprafața fondului forestier național. Pe lângă această suprafață, mai administrează și asigură paza și protecția, în baza unor contracte de prestări servicii, pentru 1.035.998 ha care aparțin altor deținători. Ce se întâmplă în cealaltă jumătate din pădurile României nu ține de noi. Confuzii se fac și în ceea ce privește ocoalele silvice. Nu orice ocol silvic din România este unitate teritorial administrativă în subordinea regiei. Romsilva are în structura sa 314 ocoale silvice (de stat), dar mai sunt aproximativ 150 de ocoale silvice care gestionează păduri private.

Administrarea presupune și refacerea pădurii, nu? Concret, ce face Romsilva?

Un lucru deosebit de important pe care populația trebuie să îl cunoască este că Romsilva împădurește, în termen de doi ani de la tăierea definitivă, toate suprafețele de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, ca urmare a aplicării tăierilor de produse principale. Peste 70% din pădurile administrate au obținut certificarea forestieră a managementului forestier (FSC). Până la ora actuală, Romsilva deține trei certificate FSC care atestă gospodărirea de bună calitate.

Romsilva cumpără terenuri pentru împădurire?

Anul acesta, pentru prima dată Romsilva a dispus alocarea a 25 milioane de lei pentru achiziția de terenuri degradate care urmează să fie împădurite. Sumele sunt asigurate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor constituit la nivelul Regiei, potrivit Legii 46/2008 privind Codul silvic. Intenționăm să continuăm în anii următori această politică de achiziție, cu o procedură transparentă, stabilită prin HG 118/2010.

Dar obținerea terenurilor pentru perdele forestiere?

Programul este derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care urmează să organizeze licitații pentru firmele care plantează și întrețin aceste perdele. Romsilva are rol doar în exproprierea terenurilor (în cazul în care proprietarii nu doresc să se implice voluntar în program). Dintre perdelele forestiere existente, aproximativ 740 ha sunt pe terenurile Romsilva. Țara noastră are nevoie de 19.000 ha de perdele forestiere; în prezent există aproximativ 2.000 ha. Sunt în derulare acțiunile de întocmire a documentațiilor cadastrale și înscriere în cartea funciară a terenurilor supuse exproprierii (22,3 ha, pe care urmează să se înființeze perdele forestiere de protecție pe autostrăzile A1 și A2), precum și de evaluare a acestor terenuri în vederea emiterii hotărârii de guvern pentru aprobarea exproprierii și acordarea despăgubirilor cuvenite fiecărui proprietar. Romsilva a realizat din fonduri proprii și în regie proprie un tronson de perdea forestieră de protecție a autostrăzii A2, pe raza comunei Stelnica, județul Ialomița, cu lungimea de 7,897 km și suprafața de 23,69 ha. Deoarece prevederile Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție sunt foarte greu (dacă nu chiar imposibil) de aplicat, s-a constituit un colectiv de lucru, format din specialiști ai Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Romsilva, care să propună un proiect pentru modificarea legislației și operativitatea procedurilor de expropriere a terenurilor pentru cauză de utilitate publică.

În ansamblu, cum caracterizați utilitatea economico-socială a activităților Romsilva?

Sunt activități uzuale pentru noi, despre care populația nu are informații. Romsilva asigură economia națională cu lemn, cu alte produse si servicii, fără a dezechilibra ecosistemele forestiere ca factori de mediu; asigură populației necesarul de lemn de foc pentru încălzit; sprijină prin sponsorizări cu material lemnos refacerea gospodăriilor distruse de calamități, construirea de școli, lăcașuri de cult etc.; asigură gratuit puieți pentru persoane fizice sau juridice, pentru împăduriri (1 milion de puieți pentru acțiuni derulate de societatea civilă în 2015); personalul silvic participă la stingerea incendiilor și combaterea delictelor silvice alături de organele abilitate. Importanța economiei forestiere, în general, și a sectorului silvic, în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării și înțelegerii conținutului funcțiilor exercitate de pădure: funcția de producție (exploatarea lemnului, obținerea de profit, atingerea indicatorilor economici) și cea de protecție (influențe favorabile sau servicii utile societății).