O întâlnire cu Liviu Drăgan, unul dintre premianții galei Profit pentru expansiune pe piețele externe.
Interviu preluat de pe www.profit.ro/profitlive

Liviu Dragan, CEO TotalSoft
Liviu Drăgan, CEO TotalSoft

O istorie în a face profit în România în IT, Total Soft, astăzi un lider în a oferii soluții de IT pentru businessul românesc. Ești un om cu Charismă. Intenționat am folosit jocul acesta de cuvinte. Ce înseamnă să ai charismă Liviu?
Nu știu ce înseamnă. Totdeauna când aud cuvântul charismă, mă duce cu gândul la produsul Charisma. Și nu mai am semantica cuvântului în mine ca înțeles. Sigur că să ai charismă înseamnă să te faci plăcut până la urmă. Dar atunci când am denumit produsul nu m-am gândit niciodată nici la charisma mea, nici la charisma colegilor, a fost pur și simplu întâmplător, pentru că suna bine.

Ce înseamnă însă acum Charisma, și mă duc cu gândul la premiul pe care l-ați primit voi cei de la Total Soft?
Cred că într-adevăr expansiunea noastră este aproape un miracol. Adică să clădești un produs de business, care este lider în România, este un aspect, dar să convingi companii multinaționale mari să își pună tot businessul în brațele unui astfel de produs în toate subsidiarele, cum face Volvo Financial, Daimler, Mercedes, sau Deutsche Leasing, este o realizare care aproape când mă uit acum nu-mi vine să cred că am făcut-o noi. Înseamnă în primul rând, cred, că e foarte important să nu privești granițele unei țări.

Dar ai fost oportunist, în sensul bun al cuvântului? Ai simțit oportunitatea?
Am fost oportunist în sensul traducerii din engleză a cuvântului. Da, am fost oportunist pentru că am simțit că după ce am implementat produsul în România, făcând puțin advertising în afară, s-a pus problema să ducem Charisma și în alte țări. Acum, acest produs este implementat în 35 de țări, în 30 de culturi diferite, cu toate obiceiurile de business din acele țări. Și este un succes care mă surprinde și pe mine.

Odinioară vorbeam despre IT uitându-ne la București și împrejurimi. După aceea, chiar după criză, Clujul a început să se dezvolte. Și lângă Cluj a apărut Iașiul. Ce reprezintă triunghiul acesta pentru întreaga economie românească?
Eu cred că IT-ul românesc a fost unul dintre domeniile economiei românești care s-a descurcat în mare parte fără ajutor din partea statului. Eu nu cred că România are talent în software mai mult decât Bulgaria, sau Ungaria, sau Polonia. În schimb, cred că în România datorită unor situații conjuncturale de natură politică, de natură economică, cei mai buni elevi când terminau liceul se duceau la facultatea de calculatoare, unde media de intrare era foarte înaltă, pentru că românii au înțeles dintr-un oportunism pozitiv că asta e o meserie internațională, e bine plătită, pot lucra. Bineînțeles că astfel programatorii sunt mai buni decât chimiștii în România.

Problema cred că este că nu avem oameni în țară. Ieri am avut un dialog interesant cu niște lideri ai învățământului universitar, care se pare că devin mai conștienți că ar trebui să-și construiască oferta pentru studenți pe baza discuțiilor cu companiile. Care este situația din învățământ?
Dintre toate domeniile, în ultimii 26 de ani, învățământul este cel mai rămas în urmă. Este adevărata măsură a nepriceperii, a superficialității sau a neseriozității tuturor guvernelor României care s-au perindat la conducerea țării. Este de înțeles că pentru sănătate sunt necesare investiții uriașe, în infrastructură la fel. Dar în educație s-a distrus nu pentru că n-au fost bani, ci pentru că este o mare neseriozitate. După părerea mea, învățământul are cele mai catastrofale rezultate, atât pe termen scurt, cât și lung. Este de neînțeles de ce curricula nu corespunde nevoilor economiei și continuă să fie la fel pentru niște nevoi care nu mai există. În schimb sunt alte domenii care se dezvoltă. E vorba de sectorul energetic, agricultură și de domeniul IT. Noi trebuie să ne orientăm spre domeniile cu potențial de creștere. Cred că nu se înțelege că pregătirea trebuie să înceapă din liceu, nu din facultate. Nu se pot face peste noapte universități care să pregătească forța de muncă. În schimb, școli postliceale care să formeze specialiști în IT ar putea fi foarte multe.

Vom aniversa 10 ani de viață în comunitatea europeană. Ce a însemnat 10 ani de piață comună europeană pentru tine ca antreprenor român și în ce piață europeană ți-ai dori să trăiești în următorii 10 ani?
În primul rând, cred că efectul asupra mea și asupra României a fost extraordinar. În primul rând, am căpătat o demnitate care era foarte confuză în perioada respectivă. Nu se știa clar dacă noi suntem o țară din centrul Europei, din estul Europei, sau din Europa. Lucrul acesta crea o confuzie și o lipsă de consistență când te duceai în afară. Spuneai că ești din România și nu știai cum să asociezi poziționarea ei. Acum când eu spun de unde ești – spun România virgulă Europa, spun asta pentru cei mai confuzi. Asta este o demnitate de care cred că aveam nevoie. Ce se va întâmpla de acum înainte, eu cred că este o provocare extraordinară. Eu cred că la ora actuală trăim din păcate un recul al Europei din cauza faptului că sunt efectele negative asupra ale globalizării. Este o reacție a tradiționalilor din diferite țări în fața efectului de globalizare. Pentru oamenii tradiționali din aceste țări apare o sperietură nu atât de mult față de faptul că se pierd locurile de muncă, dar se produce o diluție culturală. Pentru că dacă în Germania nu veneau cinci milioane de turci, economia Germaniei era cu totul alta acum. Dar lucrul acesta îl înțeleg oamenii luminați care sunt aproape de economie.