Luna și lunile plantării arborilor

Date:

Ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este programată Luna Plantării Arborilor. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin specialiștii ei, corpul silvic în ansamblu, participă efectiv la campanie și, cu același profesionalism, acordă asistență, îndrumări, sprijin material tuturor iubitorilor de natură (organizații neguvernamentale, companii economice, școli etc.), angrenați după puteri în protejarea și completarea resursei pe care o reprezintă lemnul.

Protejarea naturii, protejarea oamenilor

Perioada însemnată pe calendar marchează simbolistica unei tradiții. Pe teren, acțiunile de plantare ies din limitele temporale, mai ales în funcție de starea vremii. În comunele Gârbovi și Colelia din județul Ialomița a și fost plantată o pădure de două hectare. Au făcut treabă voluntari mobilizați de compania de asigurări de viață și pensii private Metropolitan Life și de Asociația Pădurea Copiilor. Au plantat câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare de viață încheiată în 2020.

Carmina Dragomir, CEO al companiei Metropolitan Life, e mulțumită de rezultat: „Parteneriatul cu Asociația Pădurea Copiilor ne bucură foarte mult și este un demers asociat ADN-ului de protecție al companiei Metropolitan Life și viziunii asupra protejării vieții și comunității. Plantăm câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare încheiată în anul 2020. Este un pas firesc pentru ocrotirea mediului, dar și o reconfirmare a angajamentului nostru pentru comunitatea din care facem parte. Suntem aici de peste 21 de ani și vom vedea aceste păduri crescând pentru generațiile viitoare”.

Metropolitan Life este în esența ei o companie dedicată protejării vieții, așa că îngrijirea naturii, ea însăși sursă de viață sănătoasă, completează protecția financiară oferită prin produse de asigurare de viață.

Teodora Alexandra Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, descrie ceva din preocupările tinerilor apărători ai fondului forestier: „Suntem deosebit de bucuroși că Metropolitan Life se alătură acestui proiect de suflet – înființarea de păduri în 100 de comunități din regiunea Sud-Muntenia. Această zonă poate deveni un scut de apărare împotriva schimbărilor climatice, dar este insuficient finanțată pentru împăduriri și conservarea biodiversității. Cu o recomandare științifică de minimum 20% fond forestier pentru zona de câmpie, cele șapte județe ce înconjoară Bucureștiul ating cu greu o medie de 2,5-5%, făcând eforturile noastre și mai urgente. În 2020, în ciuda incertitudinii cauzate de pandemia de COVID-19, am reușit să plantăm arbori pentru pădurile viitorului în cinci noi comunități din județele Ialomița și Prahova: Colelia, Ghighiu, Berceni, Florești și Dumbrăvești. Știu că oricare va fi viitorul umanității, vom avea nevoie de păduri pentru a exista și de bucuria de a fi în preajma lor pentru a trăi!”. Asociația Pădurea Copiilor deține un veritabil palmares, cu împădurirea până acum a peste 88 de hectare de teren neproductiv, plantarea a peste 750.000 de puieți și implicarea a peste 13.000 de voluntari din 19 comunități.

Pădurea se păzește de furtul de lemne prin
controale la ieșirea din pădure

La rândul ei, resursa pe care o constituie lemnul pădurilor are nevoie de protecție. În acest scop a fost creat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. Forma lui îmbunătățită, SUMAL 2.0, este în funcțiune de la sfârșitul lui ianuarie, pe baza HG nr. 497/2020. Utilitatea evidentă a sistemului este însoțită în concretizare de reacții din partea utilizatorilor profesioniști. O petiție în acest sens au lansat Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri. Adresarea este către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prim-ministrul Florin Cîțu, președintele Senatului, Anca Dragu, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Solicitarea este de revizuire „în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”.

Autorii petiției fac observația că „pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum 6 ori, a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție”. Costurile de implementare a sistemului în actuala formă sunt considerate enorme pentru sector: „Telefoanele mobile pentru implementarea
SUMAL 2.0 (minimum Android 10 și 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro; funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, înseamnă costuri de 100 de milioane de euro; măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minimum 6 ori, costă minimum 2 euro/m3/măsurare; costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an; în prelucrarea lemnului putem avea și 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate online în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale”.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn: „Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”.

Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România: „Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare de mult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”.

Foto: Metropolitan Life & Pădurea Copiilor

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...