Pădurea care ne unește

Date:

Într-un domeniu al vârstelor măsurate în secole – cel al creșterii și valorificării economice a lemnului – este absolut normal ca Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să celebreze secolul care se împlinește de la Marea Unire prin semne durabile, folositoare dincolo de festivități și purtând peste timp marca oamenilor care le-au lăsat în urmă. Așa este Pădurea Centenar, plantată de Ministerul Apelor și Pădurilor, de Romsilva și de silvicultori din Republica Moldova pe ambele maluri ale Prutului în aprilie, pentru a marca centenarul unirii Republicii Democrate Moldovenești cu Regatul României. În această toamnă, a fost deschisă expoziția jubiliară „100 de ani de silvicultură în România” și a fost inaugurat obiectivul geografic, turistic și cultural Punctul Frăției Neamului Românesc.

 

Ioan Deneș, Ciprian Pahonțu și sugestii din evoluția silviculturii românești
Ioan Deneș, Ciprian Pahonțu și sugestii din evoluția silviculturii românești

Și silvicultorii, prin sacrificiul lor, se numără printre cei care au făcut posibilă Marea Unire, la 1918. Zbaterea lor de a lăsa urmașilor o pădure frumoasă într-o țară mai puternică, în consonanță cu alte conștiințe unite de aceleași idealuri de libertate și întregire, este o înaltă dovadă de patriotism pentru noi, cei de astăzi.

IOAN DENEȘ,
ministrul apelor și pădurilor

Silvicultura românească la centenar

Inițiată și organizată de Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, expoziția „100 de ani de silvicultură în România” întregește Muzeul Cinegetic al Carpaților Posada, de pe Valea Prahovei. Într-o formă modernă, interactivă, sunt reconstituite cu mijloacele sugestiei și din peste 600 de piese, elemente și cadre ale universului silvic: amenajamente silvice, hărți, aparate de măsurare terestră sau a arborilor, uniforme, publicații de specialitate, filme, produse rezultate din exploatarea pădurii. Sunt evocate personalități ale silviculturii românești, emblematic fiind Marin Drăcea (1885-1958). Își găsesc ilustrare conexiuni ale pădurii cu cercetarea științifică, cu artele, cu literatura.


Importanța documentară și educativă a expoziției este subliniată de nivelul și anvergura participării la vernisaj: Ioan Deneș – ministrul apelor și pădurilor, ing. Ciprian Dragoș Pahonțu – directorul general al RNP Romsilva, dr. Valeriu Caisîn – vicedirector științific al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice din Republica Moldova, reprezentanți ai mediului economic, ai celui de cercetare și educațional – Societatea „Progresul Silvic”, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității „Transilvania” din Brașov, Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești, Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina, Agenția „Moldsilva” din Republica Moldova.

Punctul Frăției Neamului Românesc este un observator din care pot fi privite din același loc Țara Românească, Moldova și Transilvania. Este, de asemenea, un omagiu adus de silvicultori înaintașilor care au făcut posibilă Marea Unire. Ne dorim ca acest loc să devină un punct de atracție pentru toți românii, să fie vizitat în număr cât mai mare, pentru a se bucura de aceste peisaje minunate și pentru a fi prezenți în locul unde se întâlnesc Țara Românească, Moldova și Ardealul.

CIPRIAN DRAGOȘ PAHONȚU,
directorul general al Regiei Naționale a
Pădurilor – Romsilva

Un trunchi de-o vârstă cu România Mare, prezentat de dr. Valeriu Caisîn
Un trunchi de-o vârstă cu România Mare, prezentat de dr. Valeriu Caisîn

Ținuturile istorice, dintr-o privire

Există un punct de unde, dintr-o privire, pot fi cuprinse toate provinciile istorice ale pământului românesc: Vârful Giurgiu, din Munții Buzăului. Acolo, la cota 1.435 m, Moldova, Muntenia și Transilvania se întâlnesc. În acel loc, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat obiectivul Punctul Frăției Neamului Românesc. Este un observator-refugiu cu înălțimea de opt metri, de unde panorama se deschide asupra celor trei ținuturi istorice românești. Concomitent cu admirarea peisajului, este posibilă identificarea vârfurilor muntoase din jur, transpuse schematic în format cartografic simplificat. Spațiul de acces din preajmă sugerează prin panouri cu text și imagini un adevărat univers de personalități din istoria, știința, cultura, politica Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.
Identificarea locului a reprezentat în sine o muncă de cercetare în arhive, de prospectare și confruntare în teren. Punerea în operă se datorează direcțiilor silvice din județele Buzău, Covasna și Vrancea, județe confluente în acel punct geografic.

Onor Marii Uniri
Onor Marii Uniri

În contextul evenimentului inaugural, secretarul de stat Ilie Covrig a prezentat mesajul ministrului apelor și pădurilor, Ioan Deneș. Directorul general al RNP Romsilva, Ciprian Dragoș Pahonțu, a exprimat aprecieri și mulțumiri pentru silvicultorii și autoritățile publice locale și județene „care s-au implicat în acest proiect de suflet”. Silvicultori, localnici, veterani, copii, ostași, oaspeți au cinstit momentul. Delicat în amplitudine, dar penetrant ca emoție, spre zări, a răzbătut „Deșteaptă-te, române!”, interpretat de un foarte tânăr solist al locului.
Amplasat la întâlnirea comunelor Gura Teghii din județul Buzău, Comandău din județul Covasna, Nistorești-Nereju din județul Vrancea, noul obiectiv, cu traseele de acces, prefigurează un beneficiu turistic promițător.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Grandma’s Delights: o poveste gustoasă a autenticității și sustenabilității (video)

În 2018, Theodora și Teodor Niculescu au pus bazele...

Colliers: Turismul local a avut un an foarte bun în 2023

Reziliența pieței hoteliere românești din ultimii ani atrage un...

În 2023, CEC Bank a crescut nivelul activelor nete cu 35%, până la 83,5 miliarde lei 

CEC Bank a continuat să susțină activ economia: s-au...