Într-un domeniu al vârstelor măsurate în secole – cel al creșterii și valorificării economice a lemnului – este absolut normal ca Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să celebreze secolul care se împlinește de la Marea Unire prin semne durabile, folositoare dincolo de festivități și purtând peste timp marca oamenilor care le-au lăsat în urmă. Așa este Pădurea Centenar, plantată de Ministerul Apelor și Pădurilor, de Romsilva și de silvicultori din Republica Moldova pe ambele maluri ale Prutului în aprilie, pentru a marca centenarul unirii Republicii Democrate Moldovenești cu Regatul României. În această toamnă, a fost deschisă expoziția jubiliară „100 de ani de silvicultură în România” și a fost inaugurat obiectivul geografic, turistic și cultural Punctul Frăției Neamului Românesc.

 

Ioan Deneș, Ciprian Pahonțu și sugestii din evoluția silviculturii românești
Ioan Deneș, Ciprian Pahonțu și sugestii din evoluția silviculturii românești

Și silvicultorii, prin sacrificiul lor, se numără printre cei care au făcut posibilă Marea Unire, la 1918. Zbaterea lor de a lăsa urmașilor o pădure frumoasă într-o țară mai puternică, în consonanță cu alte conștiințe unite de aceleași idealuri de libertate și întregire, este o înaltă dovadă de patriotism pentru noi, cei de astăzi.

IOAN DENEȘ,
ministrul apelor și pădurilor

Silvicultura românească la centenar

Inițiată și organizată de Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, expoziția „100 de ani de silvicultură în România” întregește Muzeul Cinegetic al Carpaților Posada, de pe Valea Prahovei. Într-o formă modernă, interactivă, sunt reconstituite cu mijloacele sugestiei și din peste 600 de piese, elemente și cadre ale universului silvic: amenajamente silvice, hărți, aparate de măsurare terestră sau a arborilor, uniforme, publicații de specialitate, filme, produse rezultate din exploatarea pădurii. Sunt evocate personalități ale silviculturii românești, emblematic fiind Marin Drăcea (1885-1958). Își găsesc ilustrare conexiuni ale pădurii cu cercetarea științifică, cu artele, cu literatura.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament