Silvicultorii, în luptă cu fenomenele extreme

Silvicultorii se trezesc uneori în fața unor situații dramatice provocate de natură sau de iresponsabilitate umană. Afectată este pădurea, al cărei potențial economic ajunge să fie diminuat. Așa s-a întâmplat în acest an, cu ritmicitate și în salturi devastatoare: de la arșiță și incendii la furtuni. Pentru înlăturarea consecințelor, decisive sunt competența profesională și rigoarea științifică în intervenție. Specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva le dovedesc permanent.

199 de incendii în pădure, într-o jumătate de an

Potrivit informațiilor oferite de RNP – Romsilva, în prima jumătate a anului în curs, numărul incendiilor produse în pădurile de stat pe care le administrează Regia a crescut, „depășind numărul total al incendiilor de pădure înregistrate pe parcursul anului trecut”. Cu precădere, „condițiile climatice din lunile martie și aprilie au favorizat producerea incendiilor în suprafețele de fond forestier, numărul incendiilor produse în primul semestru al anului depășind astfel media perioadei similare a ultimilor ani”. Cu totul, „în primul semestru din acest an s-au înregistrat 199 de incendii în pădurile de stat administrate de Romsilva, în timp ce anul trecut au fost înregistrate în fondul forestier proprietatea statului 135 de incendii, care au afectat 452,9 hectare”. În prima jumătate a acestui an, a fost afectată de incendii o suprafață de 1.048,8 hectare în pădurile de stat, „inclusiv 73,7 hectare regenerate recent, fiind distruși 28.720 de puieți forestieri plantați în cursul recentelor campanii de împăduriri”. De la începutul anului, cele mai multe incendii au fost înregistrate în județele: Gorj – 56, Mehedinți – 30, Alba – 23; cele mai întinse suprafețe afectate, cumulate, s-au înregistrat în județele: Gorj – 443,5 hectare, Mehedinți – 177,7 hectare, Hunedoara – 150,6 hectare.
Cauza celor mai multe incendii de pădure, identificată de specialiștii Regiei, a reprezentat-o „propagarea focului din terenurile limitrofe fondului forestier aflat în proprietatea publică a statului”.

Cu scop de prevenire, îndrumare și protecție, Romsilva „recomandă cetățenilor care își petrec timpul liber în zone limitrofe pădurilor sau care fac drumeții prin zone împădurite să supravegheze focul, iar la plecare, să verifice cu atenție stingerea acestuia”. Totodată, „angajații Romsilva monitorizează fondul forestier administrat, prevenind izbucnirea incendiilor prin patrule în zonele cu vulnerabilitate, și amplasează panouri avertizoare la limita pădurilor și de-a lungul traseelor turistice”.

246.000 metri cubi de arbori, puși la pământ de furtună

Furtunile din septembrie au produs de asemenea pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Primele date centralizate indică „un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet”. Cunoașterea datelor exacte este dificilă, din cauză că „inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces”. Cert este că pagubele cele mai mari au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor – aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad – 85.000 de metri cubi, Direcția Silvică Maramureș – 70.000 de metri cubi.
Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.
În primul semestru al acestui an, doborâturi în masă produse de fenomene meteorologice extreme s-au înregistrat pe 136,4 hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
Ca formă profesionistă de intervenție ulterioară, RNP Romsilva precizează: „Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani”.