Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030, lansat într-o conferință internațională
LÁSZLÓ BORBÉLY Consilier de stat, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă
Din 2017, când am început activitatea la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza experienței pe care o aveam, mi-am dat seama că un...
Indicatorul de încredere macroeconomică
Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut în luna mai 2022.
Indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 36,5 puncte. Această situație s-a datorat în special scăderii cu peste 10 puncte a...
Evaluările cetățenilor români privind antreprenoriatul, inovarea și modernizarea tehnologică
Prin Strategia
națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, România și-a asumat, ca
Obiectiv pentru Dezvoltare Durabilă nr. 8, promovarea unei creșteri economice
susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a
forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți. În cadrul
acestui obiectiv, reținem două...
Pactul pentru Fiscalitate, reper într-o economie solidă și prosperă
Pactul pentru
Fiscalitate, cu origini într-o inițiativă din 2014, relansat pe coordonatele
2022-2023 cu deschidere de perspectivă, este caracterizat ca „exercițiu de
comunicare și platformă de dialog care să aducă împreună decidenții politici,
mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă”. Ca inițiatori, Adrian
Măniuțiu, Răzvan Orășanu, Daniel Apostol îi evidențiază principiile considerate
fundamentale...
Necazul e că ceea ce nu merge într-o societate ajunge să strice şi ceea ce merge
Evaziunea este o frână serioasă pentru dezvoltarea României noastre, creând un cerc vicios, care face ca adevăratele măsuri de relaxare şi de stimulare fiscală să rămână simple intenții pe o coală de hârtie. Suma pierdută este uriașă! Pierdem 2.350 de lei pe secundă, adică 141.000 de lei...
Nu vă temeți de recesiune
În ultimele 6
luni, am auzit în numeroase rânduri comentarii care făceau referire la situația
ingrată cu care se confruntă băncile centrale, fiind puse în fața unei alegeri
imposibile: abordează frontal inflația sau încearcă să evite recesiunea?
Alegere imposibilă deoarece o creștere susținută a dobânzilor menită să frâneze
inflația ar duce la...
Principalele provocări ale agriculturii românești dintr-o perspectivă a dezvoltării durabile
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al României
Agricultura, una dintre cele mai importante ramuri ale economiei, revine în atenția publică în special în perioade de criză. Avem un război la graniță care a venit imediat după criza generată...
România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori
Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea
rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul
Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea
unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și
colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare
pe...
PACTUL PENTRU FISCALITATE 2022
Fără o legislație fiscală coerentă și previzibilă, România nu are șanse reale să prospere, iar marile proiecte de investiții nu vor deveni realitate. Motivația este foarte simplă – pe termen lung, proiectele au nevoie de stabilitate fiscală, întrucât calculul de investiții este bazat pe anumite elemente care...
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
Pandemia de
coronavirus a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a
intrat într-o nouă dimensiune pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm
că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și
pentru prevenirea unor situații similare în viitor, rezidă în principiile
dezvoltării durabile statuate de Agenda 2030....
România are un nou set de indicatori de dezvoltare durabilă și un agregator de date naționale și europene cu acces public
Noul set de
indicatori naționali de dezvoltare durabilă a fost validat de Consiliul
Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul unui workshop tehnic
organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul Național de
Statistică.
László Borbély
„Continuăm să livrăm rezultate concrete pentru implementarea...
Inflația în perspectivă globală: de unde vine și ce se poate face
Odată cu declanșarea războiului, prin invadarea Ucrainei de către armata rusă în dimineața zilei de 24 februarie, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea piețelor.
De aici și creșterea mai rapidă a prețurilor, în ultimele săptămâni, pentru...
Poza macroeconomică românească arată vulnerabilități majore. Dar și o oportunitate
Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu. Contul curent...
Ce va fi în anul 2022?
| de Andrei Marga, profesor universitar, fost ministru al României
Pericolele și provocările anului 2022
| de Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București
Avansarea tratamentului comercial
| de Ngozi Okonjo-Iweala, directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului
Nu mai este loc pentru ezitări
| de Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie
Restaurarea dinamismului pentru dezvoltare
| de Odile Renaud-Basso, președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Factori de creștere a exporturilor românești
Autori: Prof. univ. dr. Andrei Dobrescu, Prof. univ. dr. Irina Rădulescu
Abstract
După performanțele notabile din 2020, comerțul global cu bunuri s-a contractat în ultimele luni ale lui 2021 tendință care va continua probabil și în primul trimestru...
O Europă mai verde. UNIFE, promotor al transportului feroviar al viitorului
Transportul viitorului va arăta altfel: ecologic, prietenos cu mediul, cu un consum minim și eficiență maximă. Deja primele semne se văd pe piața europeană. Cresc vânzările de autoturisme electrice, se înmulțesc stațiile de încărcare, avem mijloace de transport sustenabile în oraşe... Însă...
Măsurile de încurajare a pieței imobiliare între creșterea plafonului de TVA și aplicarea unei pseudocote reduse: limitele impuse de legislația Europeană
Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor fiscale și juridice la PwC România
Deși poate fi o măsură binevenită pentru piața imobiliară și cumpărători, propunerea de a avea două cote de TVA pentru o singură tranzacție trebuie analizată și...
Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an
Companiile private
din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022,
după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată studiul PayWell 2021, realizat
de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape
două ori mai mare față de cea pe care...
Un nou risc la orizont: stagflația
Tradițional, inflația a fost asociată îndeobște ratelor înalte de creștere economică, care au dus la rate mici ale șomajului.
Pe culmile de creștere a ciclului economic, cererea este din ce în ce mai greu satisfăcută de producători, care se confruntă cu o...
Previziuni economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România: 7% creştere economică în 2021 şi 5,1% în 2022
După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei: se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021 și cu 5,1% în 2022.În pofida perioadei tot mai dificile, se...
eToro: Inflația ridicată amenință economia României
Inflația a crescut în octombrie cu mult peste așteptări în România, ajungând la 7,94% față de aceeași lună a anului trecut. Principalele creșteri de prețuri au fost înregistrate la gazele naturale (46%), la electricitate (24,65%) și la carburanți (23,51%). La alimente, cel mai mult s-au scumpit uleiul...
De unde vine și unde se duce creșterea economică
Creșterea economică este una din temele importante aflate în dezbatere, cu precădere în etapa actuală de redresare, iar datele privind creșterea din trimestrul 2 au redeschis diverse întrebări privind sustenabilitatea evoluțiilor din economia noastră. Dincolo de riscurile sanitare, care continuă să fie prezente, economia are nevoie mai...
Revenirea economică ascunde riscuri pe măsură. Urmează 10 luni de foc pentru economie
Revenirea economică din acest an a adus un reviriment semnificativ în multe domenii, de la comerț la industrie și agricultură, însă cu riscuri pe măsura provocărilor generate de inflație, blocajul financiar și de problemele logistice. Peste 50.000 de firme, ieșite secătuite din criza COVID, au abandonat...
Redresare sustenabilă prin investiții: restart în politicile economice
Am participat la
Forumul Național de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care
redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE. Este
important cât, dar și cum creștem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei
creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva și
provocări...
Buletinul România SRL: cum arată afacerile la 14 ani?
Într-o economie de piață capitalistă cu o istorie de aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc pare să fie într-o continuă încercare și reconstrucție. Durata medie de viață a companiilor active pe plan local este de aproximativ 10 ani, ceea ce reprezintă destul de puțin dacă luăm...
Solidaritatea este precum gravidia: ori suntem, ori nu suntem
În această săptămână îl am ca invitat pe Gabriel Biriș, unul dintre partenerii fondatori ai Biriș Goran, avocat de business, având o largă recunoaștere ca unul dintre cei mai buni specialiști în fiscalitate din România.
Radu Crăciun:
Gabi, tu ai fost...
Suntem în ochiul furtunii
Suntem din ce în ce mai convinși că am scăpat de pandemie. Ce a fost mai rău a trecut, iar întoarcerea la normal este doar o chestiune de timp. Suntem atât de convinși, încât apetitul de vaccinare este în scădere de la o zi la alta în...
De data asta e altfel (?)
Ne apropiem de sfârșitul crizei economice generate de pandemia de de COVID-19. Astfel, încă din cursul acestui an, Statele Unite (dar și România) vor recupera pierderile de Produs Intern Brut suferite în 2020; statele din Eurozonă, a căror revenire se desfășoară mai încet, vor recupera în marea...
Despre creşterea vârstei de pensionare şi alte adevăruri incomode
O furtună a izbucnit în spațiul public românesc, angrenând arme de toate calibrele: ideologice, populiste, emoționale și, de cele mai multe ori, inexacte economic. După binecunoscuta rețetă, se stabilește mai întâi ce vrei să demonstrezi, după care alegi doar acele exemple, acele frânturi de realitate, care...
Educația și consumatorul
Una dintre temele predilecte ale etatistului este legată de neputința sau nepriceperea celor pe care acesta pretinde că îi păstorește. Etatistul, în mimarea grijii sale pentru semenii care îi susțin prin taxare existența, se consideră mereu deținătorul adevărului absolut și mereu știe el ce este mai bine...
Un an de CONFIDEX. Cum au resimțit managerii români primul an de pandemie
Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei cu scopul de a oferi o radiografie reală a economiei actuale, CONFIDEX by Impetum Group a împlinit un an de când măsoară încrederea managerilor români în economie. În cele patru ediții ale CONFIDEX, peste
1.500 de manageri din companii...
Radiografie OECD: Piața de capital din România
La fel ca în
toate țările, criza COVID-19 a avut un impact dramatic asupra sectorului
corporativ românesc și asupra economiei în general. Focarul și măsurile de
izolare aferente au afectat activitatea în aproape toate sectoarele economiei.
În al doilea trimestru al anului 2020, toate industriile din companiile listate
la Bursa de Valori...
Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC: Să te adaptezi înseamnă să câștigi
Material de opinie de Zoran Bogdanovic, CEO, Coca-Cola HBC (foto)
La începutul fiecărui an, privim cu atenție către lunile
care au trecut și încercăm să surprindem elementele esențiale care au făcut cu
adevărat o diferență pentru stakeholderi și pentru comunitate. Anul acesta, în
contextul pandemiei,...
Repetabila povară (a consolidării fiscale)
În anul 2020, aproape unu din patru lei cheltuiți de statul român a provenit din datorie (internă și externă), purtătoare de dobândă și care va trebui plătită în viitor. Asta înseamnă, pe scurt, un deficit bugetar de aproape 10 la sută din PIB, față de cheltuieli...
Contribuția industriei tutunului la dezvoltarea economiei românești
Cercetarea de față
analizează importanța sectorului de tutun pentru economia României și
contribuția acestuia la formarea Produsului Intern Brut (PIB).
Conform datelor
evaluate, industria este un contribuabil esențial, dat fiind că 75-80% din
cifra de afaceri reprezintă sume virate la bugetul statului, însemnând circa
3,6 miliarde de euro...
POTENȚIALUL IMPACT AL TUTUNULUI ÎN ECONOMIE: 5,7 MILIARDE EURO ANUAL LA BUGET, 2,56% DIN PIB
Într-un scenariu optimist luat în calcul de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB).
Valoarea finală a contribuției în PIB a...
Investițiile în îmbunătățirea competențelor pot crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030
Investițiile cumulate ale guvernelor și companiilor în îmbunătățirea competențelor și recalificarea forței de muncă ar conduce la o creștere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului „Upskilling for Shared Prosperity”,...
Jocul cu focul
Fix acum doi ani spuneam că, indiferent de culoarea politică, „Următorul guvern va fi unul de sacrificiu”. Și următorul guvern a venit în noiembrie 2019, iar predicția mea s-a adeverit. Prim-ministrul din acea perioadă nu mai este prim-ministru astăzi, iar miniștrii sunt și ei astăzi cu totul...
Când banca centrală acceptă să facă jocuri periculoase. Cazul Turciei
Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite, pornite de la premise eronate, luate sub presiune sau pur și simplu luate greșit, deși mai mult ca sigur cu intenții bune, de către cei ce conduc băncile centrale? Cât de scumpe sunt aceste erori și cine le plătește?...
Cinci greșeli de evitat la elaborarea bugetului
Am tot așteptat bugetul de stat și cum nu mai apare, cred că e momentul să recapitulăm niște greșeli pe care guverne anterioare le-au făcut la elaborarea bugetului, greșeli pe care acest Executiv ar fi bine să le evite în acest an.
1.Zicala...
Cabinetul are o singură misiune: locurile de muncă
Radu Delicote, senior strategist la Smartlinlk Communication
Spoiler alert: este vorba de locurile de muncă din mediul privat. Cum? Prin proactivitate industrială.
Context
Am intrat cu pași siguri în „luna de miere electorală”...
Pandemie – criză – tratament
Valeriu Ivan, analist al CAPOS
Modelele economice adoptate de statele moderne nu conțin componente de reziliență la crize generate de pandemii. Mai mult, analizele de risc nu au situat niciodată pandemia în categoria riscurilor care presupuneau măsuri și, desigur, costuri pentru contracarare. Astfel,...
Țări bogate, țări sărace
Anca Dragu, Fost ministru al Finanțelor Publice
Unele țări sunt bogate, altele sunt sărace. Bogăția sau sărăcia nu reprezintă un joc cu sumă nulă, adică nu există o lege a compensației conform căreia unele ar fi sărace pentru a permite altora să fie...
Modelul de redresare al Chinei
Keyu Jin, profesor de economie la London School of Economics, este un tânăr lider global al Forumului Economic Mondial.
Datorie și boală
Martín Guzmán este ministrul economiei în Argentina.
O relansare a pieței forței de muncă după COVID-19?
Teresa Ghilarducci este profesor de economie la Noua Școală pentru Cercetare Socială.
A ucis COVID-19 miracolul dezvoltării Asiei?
Hoe Ee Khor este economist-șef al Biroului de Cercetare Macroeconomică al ASEAN+3 și fost director adjunct al Departamentului Asia și Pacific din cadrul Fondului Monetar Internațional.
Sondajul și indicatorul de încredere macroeconomică realizate de Asociația CFA România, octombrie 2020
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna octombrie 2020
În luna octombrie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 2,3 puncte până la valoarea de 32,1 puncte (față de aceeași lună a anului anterior,...
La fel ca În interbelic, Banca Națională încearcă să controleze niște echilibre din ce în ce mai fragile
Istoria începe să fie cunoscută destul de bine. După strădaniile principilor și cucerirea independenței, apare, în 1880, institutul de emisiune: Banca Națională a României, care aniversează 140 de ani de existență. Atunci banii erau legați de metalele prețioase, mai întâi de aur și de argint, apoi, după...
PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile și reducerea deșeurilor din plastic
Potrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de apă îmbuteliată ar putea ajuta gospodăriile din Uniune să economisească peste 600 de milioane EUR pe an. Dacă nivelul de încredere în apa de la robinet se îmbunătățește, cetățenii pot contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor de plastic cauzate de...
Poporul kazah: mai antreprenorial! Statul: mai agil!
Interviu realizat cu Excelența Sa Nurbakh Rustemov, ambasadorul Kazahstanului în România.
Noi rezultate în cooperarea bilaterală chino-română
Interviu cu doamna ambasador a Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Jiang Yu
Cum obținem o recuperare verde
Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, este economist-șef al Roosevelt Institute și fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cea mai recentă carte a sa este „People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.
Necesitatea unei mari transformări
Ann Pettifor este director al Policy Research in Macroeconomics (PRIME) și autorul „The Case for the Green New Deal” (Verso, 2019). Urmăriți-o pe Twitter: @AnnPettifor.
Cum se compară criza din 2020 cu cea din 2008?
Al doilea trimestru al anului 2020 a fost o perioadă plin de provocări pentru economia românească, caracterizată de scăderi profunde nemaiîntâlnite în ultimii 25 de ani (de când datele trimestriale aferente PIB sunt disponibile). Într-o măsură mai mare sau mai mică, pandemia a afectat toate ramurile economiei....
Reorganizarea ANAF în contextul pandemiei DE COVID-19
Interviu cu Mirela Călugăreanu – președintele ANAF
Cum reorganizați activitatea ANAF în contextul pandemiei de COVID-19? Încă de la începutul stării de urgență ANAF a implementat o serie de măsuri astfel încât interacțiunea dintre angajați și contribuabili să se realizeze la distanță. Chiar dacă...
Banii europeni și chestiunea macroeconomică
Rândurile ce urmează au fost scrise cu sentimentul apăsării din cauza mersului epidemiei. Ca să parafrazăm o vorbă populară, țara arde și unii fac analize macroeconomice. Dar viața nu merge fără economie și guvernele iau decizii pornind de la evaluări cantitative și alte premise. Cât de mult...
Ne jucăm cu focul
Avem o criză de sănătate
publica, o criză economică și riscăm să
aprindem una nouă: o criza a datoriei publice. Punând ultimele știri în context
este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină.
Prin context mă
refer la moțiunea de cenzură care...
László Borbély: Obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească hidrogenul
Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de COVID-19 nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. Din contră, majoritatea statelor membre, inclusiv România, s-au exprimat în favoarea Planului Ecologic European ca motor principal al relansării economice....
Teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției Standard & Poor’s privind ratingul României
În social media au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare...
Inconsecvența Academiei Române persistă. Și n-ar trebui
Singura dată când am mai scris despre demersurile Academiei Române a fost în anul 2016, cu referire la documentul de 500 de pagini intitulat „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. Recunoșteam atunci că nu am avut timpul și răbdarea de a citi în...
Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?
În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:
Standardul de viaţă la vremuri de pandemie și politici adecvate de protecţie socială
Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de...
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune, pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor rezidă în principiile...
