Investițiile în îmbunătățirea competențelor pot crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030
Investițiile cumulate ale guvernelor și companiilor în îmbunătățirea competențelor și recalificarea forței de muncă ar conduce la o creștere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului „Upskilling for Shared Prosperity”,...
Jocul cu focul
Fix acum doi ani spuneam că, indiferent de culoarea politică, „Următorul guvern va fi unul de sacrificiu”. Și următorul guvern a venit în noiembrie 2019, iar predicția mea s-a adeverit. Prim-ministrul din acea perioadă nu mai este prim-ministru astăzi, iar miniștrii sunt și ei astăzi cu totul...
Când banca centrală acceptă să facă jocuri periculoase. Cazul Turciei
Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite, pornite de la premise eronate, luate sub presiune sau pur și simplu luate greșit, deși mai mult ca sigur cu intenții bune, de către cei ce conduc băncile centrale? Cât de scumpe sunt aceste erori și cine le plătește?...
Cinci greșeli de evitat la elaborarea bugetului
Am tot așteptat bugetul de stat și cum nu mai apare, cred că e momentul să recapitulăm niște greșeli pe care guverne anterioare le-au făcut la elaborarea bugetului, greșeli pe care acest Executiv ar fi bine să le evite în acest an.
1.Zicala...
Cabinetul are o singură misiune: locurile de muncă
Radu Delicote, senior strategist la Smartlinlk Communication
Spoiler alert: este vorba de locurile de muncă din mediul privat. Cum? Prin proactivitate industrială.
Context
Am intrat cu pași siguri în „luna de miere electorală”...
Pandemie – criză – tratament
Valeriu Ivan, analist al CAPOS
Modelele economice adoptate de statele moderne nu conțin componente de reziliență la crize generate de pandemii. Mai mult, analizele de risc nu au situat niciodată pandemia în categoria riscurilor care presupuneau măsuri și, desigur, costuri pentru contracarare. Astfel,...
Țări bogate, țări sărace
Anca Dragu, Fost ministru al Finanțelor Publice
Unele țări sunt bogate, altele sunt sărace. Bogăția sau sărăcia nu reprezintă un joc cu sumă nulă, adică nu există o lege a compensației conform căreia unele ar fi sărace pentru a permite altora să fie...
Modelul de redresare al Chinei
Keyu Jin, profesor de economie la London School of Economics, este un tânăr lider global al Forumului Economic Mondial.
Datorie și boală
Martín Guzmán este ministrul economiei în Argentina.
O relansare a pieței forței de muncă după COVID-19?
Teresa Ghilarducci este profesor de economie la Noua Școală pentru Cercetare Socială.
A ucis COVID-19 miracolul dezvoltării Asiei?
Hoe Ee Khor este economist-șef al Biroului de Cercetare Macroeconomică al ASEAN+3 și fost director adjunct al Departamentului Asia și Pacific din cadrul Fondului Monetar Internațional.
Sondajul și indicatorul de încredere macroeconomică realizate de Asociația CFA România, octombrie 2020
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna octombrie 2020
În luna octombrie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 2,3 puncte până la valoarea de 32,1 puncte (față de aceeași lună a anului anterior,...
La fel ca În interbelic, Banca Națională încearcă să controleze niște echilibre din ce în ce mai fragile
Istoria începe să fie cunoscută destul de bine. După strădaniile principilor și cucerirea independenței, apare, în 1880, institutul de emisiune: Banca Națională a României, care aniversează 140 de ani de existență. Atunci banii erau legați de metalele prețioase, mai întâi de aur și de argint, apoi, după...
PE votează pentru o calitate ridicată a apei potabile și reducerea deșeurilor din plastic
Potrivit Comisiei Europene, un consum mai mic de apă îmbuteliată ar putea ajuta gospodăriile din Uniune să economisească peste 600 de milioane EUR pe an. Dacă nivelul de încredere în apa de la robinet se îmbunătățește, cetățenii pot contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor de plastic cauzate de...
Poporul kazah: mai antreprenorial! Statul: mai agil!
Interviu realizat cu Excelența Sa Nurbakh Rustemov, ambasadorul Kazahstanului în România.
Economistul: Domnule Ambasador, multe felicitări pentru felul în care țara dvs. a înfruntat acest an, și vă mulțumesc pentru acest interviu cu ocazia zilei voastre naționale!
Noi rezultate în cooperarea bilaterală chino-română
Interviu cu doamna ambasador a Republicii Populare Chineze la Bucuresti, Jiang Yu
Economistul: Pe fondul impactului global al epidemiei COVID-19, cum ați putea, doamnă Ambasador, să comentați dezvoltarea relațiilor Româno-Chineze în anul 2020?
Doamna Ambasador Jiang Yu: Anul acesta, omenirea...
Cum obținem o recuperare verde
Joseph E. Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor universitar la Universitatea Columbia, este economist-șef al Roosevelt Institute și fost vicepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale. Cea mai recentă carte a sa este „People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent”.
Necesitatea unei mari transformări
Ann Pettifor este director al Policy Research in Macroeconomics (PRIME) și autorul „The Case for the Green New Deal” (Verso, 2019). Urmăriți-o pe Twitter: @AnnPettifor.
Cum se compară criza din 2020 cu cea din 2008?
Al doilea trimestru al anului 2020 a fost o perioadă plin de provocări pentru economia românească, caracterizată de scăderi profunde nemaiîntâlnite în ultimii 25 de ani (de când datele trimestriale aferente PIB sunt disponibile). Într-o măsură mai mare sau mai mică, pandemia a afectat toate ramurile economiei....
Reorganizarea ANAF în contextul pandemiei DE COVID-19
Interviu cu Mirela Călugăreanu – președintele ANAF
Cum reorganizați activitatea ANAF în contextul pandemiei de COVID-19? Încă de la începutul stării de urgență ANAF a implementat o serie de măsuri astfel încât interacțiunea dintre angajați și contribuabili să se realizeze la distanță. Chiar dacă...
Banii europeni și chestiunea macroeconomică
Rândurile ce urmează au fost scrise cu sentimentul apăsării din cauza mersului epidemiei. Ca să parafrazăm o vorbă populară, țara arde și unii fac analize macroeconomice. Dar viața nu merge fără economie și guvernele iau decizii pornind de la evaluări cantitative și alte premise. Cât de mult...
Ne jucăm cu focul
Avem o criză de sănătate
publica, o criză economică și riscăm să
aprindem una nouă: o criza a datoriei publice. Punând ultimele știri în context
este ca și cum ne jucăm cu chibriturile pe întuneric într-un depozit de benzină.
Prin context mă
refer la moțiunea de cenzură care...
László Borbély: Obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească hidrogenul
Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de COVID-19 nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. Din contră, majoritatea statelor membre, inclusiv România, s-au exprimat în favoarea Planului Ecologic European ca motor principal al relansării economice....
Teorii conspiraționiste aberante în legătură cu decizia agenției Standard & Poor’s privind ratingul României
În social media au apărut unele afirmații aiuritoare care doresc să acrediteze ideea că persoane din banca centrală (și nu numai) au acționat pentru retrogradarea ratingului de credit al României și că acest plan a eșuat. Enormitatea unor astfel de declarații poate fi ușor demontată printr-o lecturare...
Inconsecvența Academiei Române persistă. Și n-ar trebui
Singura dată când am mai scris despre demersurile Academiei Române a fost în anul 2016, cu referire la documentul de 500 de pagini intitulat „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. Recunoșteam atunci că nu am avut timpul și răbdarea de a citi în...
Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?
În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:
Standardul de viaţă la vremuri de pandemie și politici adecvate de protecţie socială
Un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române a realizat un raport (Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială) privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra standardului de viaţă al populaţiei. Raportul ICCV include şi unele propuneri de...
Impactul pandemiei de COVID-19 asupra Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
Pandemia de COVID-19 a schimbat fundamental reperele lumii în care trăim. Omenirea a intrat într-o nouă dimensiune, pe care nu a mai experimentat-o. Noi considerăm că soluția pentru actuala criză, pentru reconstrucția care urmează, dar și pentru prevenirea unor situații similare în viitor rezidă în principiile...
Locul României în Uniunea Europeană
România, cu o pondere a cheltuielilor pentru sănătate în 2017 cu puțin peste 5% (5,16%), se clasează pe ultimul loc în rândul statelor UE. Referindu-ne la acestea din urmă, trebuie să precizăm faptul că în marea lor majoritate depășesc 6%, unele având chiar cote impresionante, de peste 10% (Franța 11,3%, Germania 11,2%, Suedia 11%, urmate de Austria, Belgia, Danemarca și Regatul Unit cu o cotă a cheltuielilor pentru sănătate, de asemenea, de peste 10%).
ANALIZĂ KEYSFIN: COMPANIILE ROMÂNEȘTI CAUTĂ METODE DE REDRESARE
Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu KeysFin, Quarterly Macro Update.
Astfel, numărul
firmelor suspendate a...
Studiu PwC România: 65% dintre companii nu au aplicat măsuri de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență
Două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai.
Companiile care au luat...
Amânarea plății utilităților pentru trei luni, pe durata stării de urgență – o idee bună, care riscă să dea greș
Deși sancționat
în presă ca o măsură populistă și anti-economică, proiectul de lege privind
amânarea plății la utilități pentru trei luni, se bazează pe o idee corectă de
protecție socială, prin care populației afectate de scăderea veniturilor în
această gravă criză economică îi este lăsat la îndemână un surplus de
lichiditate,...
ROMÂNIA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (Perspectiva anilor 2040)
Procesul aderării României la Uniunea Europeană a determinat strategic și factual evoluția economico-socială a țării. După intrarea în faza negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, pe baza programului strategic elaborat de guvernul Isărescu (2000), s-a reluat dinamica creșterii economice. Prin pregătirea capitolelor de negociere dedicate pieței interne...
Sub bagheta doamnei von der Leyen
Priorități ale CE și starea Uniunii
Mare parte din ce a fost nu va mai fi! Tot ce va fi nu a mai fost. Politica Uniunii Europene se rescrie din mers și are o altă paradigmă. Epoca Juncker a apus. Brexitul este în...
Cât de eficient ne gestionăm economiile?
Economisirea este unul dintre elementele cele mai importante pe care fiecare dintre noi ar trebui să le aibă în vedere atunci când își construieşte bugetul săptămânal sau lunar. Din perspectiva finanţelor individuale, sumele economisite reprezintă sursa pentru atingerea obiectivelor personale sau pentru realizarea investiţiilor cu scopul de...
Îngrijorarea mandarinilor – ce vor face noii lideri ai Uniunii Europene?
Am revenit curând de la Bruxelles, unde am participat la o conferință despre rolul partidelor europene. Cum experiența mea cu instituțiile europene, începută cu două decenii în urmă, nu a fost de natură să mă facă a fi un simpatizant al oamenilor care le populau, de data...
Popper vs Taleb sau cum statul ignoră atât lebedele albe, cât și pe cele negre
Teoria falsificării, fundamentată de Karl Popper în anul 1934, presupune că este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, aceasta fiind adevărată doar până în momentul în care este invalidată. De aceea, celebra afirmație „toate lebedele sunt albe” a fost adevărată până la descoperirea lebedelor negre...
Pactul Ecologic European și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
Politicile Uniunii Europene trec într-o nouă dimensiune. În următoarele decenii, Uniunea Europeană își propune să aloce până la 1 trilion de euro pentru a atinge neutralitatea climatică (cantitatea de CO2 produsă să nu depășească valoarea care poate fi absorbită) până în 2050. Pentru ca acest lucru să...
Costul fiscal in perioada pandemiei
Material de opinie de Maria Pascu, Senior Manager Taxe Directe, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România (foto)
Efectele negative ale declarării pandemiei la
nivel global și ale instaurării stării de urgență au început să fie deja
puternic resimțite la nivelul companiilor românești. În...
Coronavirusul: Comisia adoptă o recomandare de sprijinire a strategiilor de ieșire din criză prin intermediul datelor și al aplicațiilor mobile
Astăzi, 8 aprilie, Comisia recomandă pași și măsuri în direcția elaborării unei abordări comune la nivelul UE privind utilizarea aplicațiilor mobile și a datelor mobile ca răspuns la pandemia de coronavirus. La momentul oportun, instrumentele digitale pot juca un rol important în eliminarea treptată a măsurii de izolare,...
Barometru Coface Q1 2020: COVID-19 – se prefigurează o creștere bruscă a insolvențelor la nivel global
La început, epidemia COVID-19 din China a
afectat un număr limitat de linii de business - dar de atunci s-a transformat
într-o pandemie globală. Repercusiunile sale au creat un dublu șoc - ofertă și
cerere - care afectează un număr mare de industrii din întreaga lume. Această
criză nu poate...
Dacă vârsta de pensionare ajunge la 70 de ani, cât crește șomajul în rândul tinerilor?
Atunci când s-a vorbit c-o jumătate de gură de mărirea vârstei de pensionare la 70 de ani, m-am întrebat de ce 70 și nu 75,56, 72,11 la bărbați și 79,07 la femei. Dacă vârsta de retragere ajunge la același nivel cu speranța de viață, politicienii nu mai au...
Vor construi fondurile de pensii private autostrăzi?
Posibilitatea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul 2) de a investi și în proiecte de infrastructură i-a făcut pe nu puțini să mă întrebe dacă putem spera ca, în lipsa statului, fondurile de pensii private ar putea construi autostrăzi.
În primul rând, trebuie...
2020 – un an al încercărilor
Anul 2020 aduce un mare număr de incertitudini pentru România, determinate de suprapunerea mai multor necunoscute politice, care vor avea impact imediat asupra mersului economiei. În primul rând alegerile locale de la jumătatea anului și cele parlamentare de la sfârșitul lui suscită un dereglaj ciclic al...
Despre dinamica integrării europene
În anii din urmă s-au înmulțit vocile care susțin necesitatea unor reforme structurale
în Uniunea Europeană. Este adevărat că
astfel de opinii sunt mai numeroase în
mediul academic, din când în când străbătând și prin platoșa politicienilor dezorientați și economiștilor care emit mesaje de îngrijorare ale mediilor...
LECȚII DIN VIITOR
Atunci când vrei să construiești ceva, suprafața pe care clădești trebuie să fie stabilă, de preferat plană și solidă. În mlaștini urât mirositoare, pe nisipuri mișcătoare, pe pante abrupte și alunecoase e infinit mai greu, dacă nu imposibil, să ridici o fundație în care să...
Așteptări economice de viitor, izvorâte din lecția trecutului…
Am fost rugat să fiu prezent și eu – alături de prestigioși experți – în paginile primului număr din 2020 al revistei „Economistul”, cu o opinie personala asupra așteptărilor de la anul 2020, din perspectiva dezbaterilor desfășurate sub egida Academiei Române (Secția Științe Economice, Juridice si Sociologie...
Coșul minim pentru un trai decent, actualizat pentru anul 2019
Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2019 este de 6.954 lei pe lună. Valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5.918 lei pe lună, pentru o...
Au băncile centrale ce să-și reproșeze?
Băncile centrale ale economiilor mature și liberale și-au asumat în mod constant imaginea unor instituții exclusive tehnocrate, păstrând la minimum relația lor cu politicul. Mandatul principal sau unic pe care cele mai multe l-au primit, și anume acela de a ține inflația sub control, le-a făcut să...
Febra sau junghiul?
De ceva timp, în dezbateri publice, se tot vorbește despre o posibilă creștere economică minus… fiind numită când criză, când recesiune. Deși, de fapt, criza și recesiunea sunt fenomene diferite în esența lor, chiar dacă ambele exprimă îmbolnăvirea economiei.
Criza și recesiunea sunt...
Datoria publică a României: încotro?
În spațiul public se discută din ce în ce mai mult despre datoria publică a României și despre faptul că ne împrumutăm peste măsură. Mi-am propus să abordez această idee și să desprindem o serie de concluzii referitoare la datoria publică a României, la dinamica acesteia în...
Care sunt principalele temeri legate de evoluția economiei?
Economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Într-un context internațional plin de provocări, de la Brexit la războiul comercial SUA-China și problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multă neîncredere starea economiei.
Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de...
Scurtă analiză a adoptării politicilor economice bazate pe wage-led-growth în România
Politicile economice reprezintă principalul instrument la îndemâna statului pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare a mediului economic. Importanța politicilor economice este esențială într-o economie funcțională, în special în contextul globalizării și al interdependențelor din ce în ce mai accentuate dintre țări.
De aceea, este...
Consilierul de stat László Borbély, la Forumul Politic de Nivel Înalt privind Dezvoltarea Durabilă: Fenomenele meteo extreme tot mai frecvente din ultima perioadă ne arată că trebuie să acționăm...
László Borbély a coordonat delegația României care a participat la Forumul Politic de Nivel Înalt (HLPF) privind dezvoltarea durabilă, organizat la New York sub egida Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC). Din delegație au mai făcut parte reprezentanți ai Ministerului de Externe, Ministerului Mediului și Departamentului...
Viitorul muncii în Europa
Este, într-adevăr, o mare onoare pentru mine să țin prelegerea Tommaso Padoa-Schioppa în cadrul Forumului Economic de la Bruxelles de anul acesta. Atunci când mă gândesc la măreția lui Tommaso și văd lista de vorbitori distinși anteriori, nu pot să nu îmi pun întrebarea „de ce...
Perspectiva Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 asupra creșterii economice
Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creșterii economice de impactul negativ asupra mediului și asupra societății. Obiectivul 8 urmărește creșterea economică durabilă și promovează munca și un trai decent pentru toți, indiferent de gen, locație geografică și descendență. Devine vitală implementarea principiului „nimeni nu rămâne în urmă”. Strategia urmărește...
Repetarea cauzelor duce la repetarea efectelor
În prezent, la începutul anului 2019, economia României suferă de puternice dezechilibre. Avem cea mai mare inflație (4,1%) dintre statele membre ale UE-28, avem al doilea deficit bugetar (3% din PIB), depășit doar de Cipru, și avem al doilea deficit extern, de cont curent (4,5% din PIB),...
România se împrumută scump sau ieftin?
Dincolo de declarațiile festiviste legate de evoluțiile economice, cel mai bun barometru al încrederii de care se bucură România este randamentul cerut de investitori pentru a-i finanța datoria externă. El este consecința evaluării riscului de țară și a randamentelor oferite de emisiunile altor țări cu risc similar.
Cum ar trebui să arate România în 2020 – zece domenii și peste 100 de provocări
Vedem cum arată România în fiecare zi. Dar știm și cum ar trebui să arate. Acum, în 2020, ba chiar până în 2024. Vă prezentăm o sinteză a lucrurilor esențiale care mai sunt de rezolvat în zece domenii cheie pentru România și cetățenii ei: administrație publică, economie, politici sociale, sănătate, educație, justiție, energie, mediu, digitalizare și politică externă.
Lideri ai dezvoltării durabile, reuniți la București
László Borbély: „România demonstrează din nou că este un lider regional în implementarea Agendei 2030”
În luna mai, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă aniversează doi ani de la înființare. Cu această ocazie a fost organizată o conferință de presă în care consilierul de stat László...
Uite bufferul, nu-i bufferul!
Un popor ce nu-și cunoaște istoria e ca un copil care n-are habar cine-s părinții săi, zicea Nicolae Iorga. Alții susțin că cine n-are memoria istoriei riscă să o repete. Adică, atunci când se spune că istoria se repetă și e rezultatul unui lung șir de erori, se poate...
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, Februarie 2019
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut în luna februarie
În luna februarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a crescut față de luna anterioară cu 10,6 puncte, până la valoarea de
34,4 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu
12,3 puncte). Această evoluție s-a datorat...
Salariul minim pe economie: un punct de vedere
Interviu cu Iancu Guda, CFA, EMBA,
director servicii Coface
Considerați salariul minim pe economie (s.m.e.) ca fiind benefic pentru economia din România? De ce?
Iancu Guda: Sunt de acord cu acest concept al salariului minim pe economie. Este necesar atât din perspectiva asigurării unui standard etalon privind echitatea dintre angajator și angajat,...
Lecții pentru țările emergente, lecții pentru România
Curba randamentelor titlurilor de stat americane s-a inversat, dobânzile la 3 luni fiind mai mari decât cele la 10 ani. Este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă din 2007, iar Wall Street Journal remarcă că, din 1975, de fiecare dată când acest lucru s-a întâmplat a urmat...
Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România, ianuarie 2019
Indicatorul de Încredere Macroeconomică
și-a continuat scăderea în luna ianuarie
În luna ianuarie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 4,9 puncte, până la valoarea de 23,8 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu
22,2 puncte). Aceasta este cea...
Următorul guvern va fi unul de sacrificiu
Și asta indiferent de culoarea politică. Și nu ar trebui să ne surprindă. Este apanajul politicilor prociclice care au caracterizat evoluția României din ultimele decenii, țara cu cea mai ridicată volatilitate economică din UE. O evoluție care a furnizat creșteri economice de top într-un context favorabil și recesiuni economice...
INACO lansează ediția aniversară a Ghidului de finanțare pentru internaționalizarea companiilor românești
De doi ani de zile, INACO a oferit firmelor, întreprinzătorilor, tuturor românilor interesați harta cât se poate de completă a finanțărilor afacerilor autohtone care doresc să se dezvolte și să exporte produse și servicii.
Acest Ghid de finanțare, care apare la împlinirea a doi ani de funcționare a ONG-ului nostru,...
Guvernanța corporativă – actualitate și perspective
Configurația guvernanței într-o companie este determinată de un interes și de instituții. Interesul se referă la protecția proprietății și fructificarea ei, iar instituțiile fixează condițiile în care se face alocarea resurselor în economie și se asigură protecția proprietății private. Prin urmare, fixarea unei paradigme privind modelele de guvernanță corporativă...
