Dani Rodrik – președintele ales la cel de-al XIX-lea Congres al Asociației Economice Internaționale

Date:

La lucrările Congresului Asociației Economice Internaționale de la Bali (Indonezia), desfășurate online, în perioada 2-6 iulie 2021 și consacrate temei generale „Echitate, sustenabilitate și prosperitate într-o lume fracturată” a fost ales președinte profesorul Dani Rodrik
(n. 14 august, 1957, Istanbul) pe o perioadă de 3 ani, corespunzătoare anilor 2021-2024.

Dani Rodrik este profesor de economie politică internațională la Fundația Ford, Școala J.F. Kennedy la Universitatea Harvard, deținător al premiului Albert O. Hirschman (2007). S-a remarcat în literatura de specialitate prin contribuții originale referitoare la impactul globalizării având o poziție specifică în ceea ce privește importanța instituțiilor democratice inclusive pentru creșterea economică.

Concepția lui Rodrik a devenit actuală în prezent, nu numai pentru țările sărace, dar și pentru societățile bogate, întrucât manifesta o preocupare mai profundă în ceea ce privește rolul economiștilor în lume. Pronunțându-se împotriva „fundamentalismului de piață”, Rodrik a lansat teoria „economiștilor pentru o prosperitate inclusivă”, propunând trecerea de la o hiperglobalizare la o globalizare normală, susținând că „dacă se dorește o extindere a piețelor, atunci este necesar să se facă același lucru și pentru guverne” (The Globalization Paradox, 2011).

Rodrik abordează problema în termenii soluțiilor „second best”, el nu gândește numai din punctul de vedere al primelor principii, ci critică așa-numitele concepte ale celor mai bune practici în lume în ceea ce privește dezvoltarea internațională, întrucât, această abordare ignoră consecințele neintenționate care pot tulbura economia reală. De exemplu, țările în curs de dezvoltare, în mod frecvent, au instituții juridice ineficiente, precum și un sistem slab de aplicare a contractului.

Rodrik a argumentat în lucrarea „Second Best Institutions” că nu întotdeauna sunt necesare ca urgență și ca efecte benefice reformele în sectorul juridic din aceste țări. Adesea societățile dezvoltă modalități de lucru prin intermediul unor instituții cvasiperimate (prin contracte informale bazate pe relații, de exemplu). Pe de altă parte, îngrijorarea lui Rodrik este generată și de acceptarea faptului că lumea va fi întotdeauna bazată pe soluții „second best” sau „fifteenth”.

În calitate de cercetător, este afiliat la Biroul Național de Cercetări Economice, Centrul de Cercetare a Politicii Economice (Londra), Centrul pentru Dezvoltare Globală, Institutul pentru Economie Internațională și Consiliul pentru Relații Externe și este coeditor al revistei „Economie și Statistică”. A beneficiat de subvenții de cercetare de la Carnegie Corporation, Ford Foundation și Rockefeller Foundation. Printre alte distincții, i s-a acordat Premiul Leontief pentru promovarea frontierelor gândirii economice în 2002 de la Global Development and Environment Institute.

În cadrul interviului intitulat „What’s Wrong with Our System of Global Trade and Finance”, la întrebarea „Care sunt noile tipuri de acord commercial care ar merita să fie utilizate?” Rodrik dădea răspunsul următor: „Există un fel de reechilibrare pe care este necesar s-o implementăm în economia reversibilă pe care aș
concepe-o în trei direcții majore:

Prima se referă la mutarea beneficiilor capitalului către beneficiile muncii. Cred că sistemul nostru actual avantajează în mod disproporțional capitalul și clasa noastră progresistă mobilă în muncă trebuie să suporte în mod disproporțional costurile. Și de aici rezultă o serie întreagă de implicații pentru cei care stau la masa negocierilor atunci când se decide și se semnează cine suportă riscul crizelor financiare, cine trebuie să suporte creșterea de taxe și impozite și cine obține subvențiile. Există tot felul de costuri distribuționale prin care se creează «deviații spre capital».

Cea de-a doua direcție a reechilibrării vine din partea focalizării excesive asupra guvernării globale comparativ cu guvernarea națională.

Elitele intelectuale și politice consideră că problemele globale își au originea în lipsa unor acorduri globale și că avem nevoie de mai multe acorduri globale.

Cea mai mare parte însă a problemelor economice își au originea în guvernarea locală și națională. În cazul în care economiile naționale sunt guvernate adecvat, acestea pot genera ocupare deplină, negocieri sociale corespunzătoare, rezultate distributive bune și, pe cale de consecință, o economie mondială deschisă și sănătoasă.

Aceasta este o problemă importantă a stângii cosmopolite și progresiste la care noi tindem să ne împotmolim atunci când vorbim despre interesul național. Cred că ar trebui înțeles că interesul național este actualmente complementar interesului global și că, în momentul actual, problema nu este că suntem insuficient orientați global, ci că suntem insuficient înclinați în a urmări interesul național, în orice sens larg și inclusiv al acestuia”.

Deși pare puțin paradoxal, aceasta reprezintă o realitate pe care Rodrik o invocă în mod argumentat și credibil.

Cea de-a treia direcție de echilibrare constă în faptul că, potrivit acordurilor de negociere, ne axăm pe zone care acordă importanță mai mare beneficiilor de prim ordin comparativ cu cele de ordinul al doilea și al treilea, iar când tarifele sunt foarte mici nu are loc o guvernare cu mai multe beneficii în continuare.

Când este restricționată abilitatea guvernelor de a reglementa fluxurile drepturilor de capital și regulile drepturilor de autor sau atunci când se creează regimuri legale speciale pentru investitori, nu are loc o îmbunătățire necesară funcționării economiilor noastre. Acordurile globale generează efecte distributive mari, câștiguri mari pentru exportatori, bănci și investitori, dar și pierderi mari pentru restul societății, precum și unele mici beneficii nete în cazul că acestea ar exista. Cu alte cuvinte, acordurile încheiate în trecut, în vederea soluționării comerțului și a globalizării financiare, au renunțat cu greu la rezultatele celei mai mari părți ale câștigurilor din eficiență. A împinge comerțul și globalizarea financiară mai departe ar însemna producerea unor câștiguri nete ultramodeste, dacă nu chiar negative pentru o bună parte a participanților la jocurile strategice, aceasta rămânând o zonă majoră neexploatată a globalizării în care barierele sunt încă foarte mari. Extinderea mobilității și mai mari a muncii peste hotare, într-o manieră negociată și manageriată ar produce o creștere încă mare a dimensiunii «plăcintei economice». Practic, nu există o altă reformă globală unică prin care s-ar produce beneficii economice generale mai mari decât dacă am avea mai mulți lucrători de la națiunile mai sărace care vin și lucrează pe o perioadă temporară pe piețele țărilor bogate. Desigur, aceasta prin anumite efecte redistributive ar lovi probabil în anumiți lucrători nativi necalificați din țările bogate. Dar redistribuirea care s-ar realiza și în acele zone la un dolar de câștig de eficiență este mică, cu mult mai mică decât în cazul liberalizării comerțului. Reorientarea majoră pe agenda negocierii globale la care suntem nevoiți să gândim se referă la analiza comparativă a efectelor migrației internaționale a muncii și capitalului”.

În ceea ce privește scepticismul privind guvernarea globală, punctul de plecare al lui Dani Rodrik se referă la posibilitatea de bună funcționare a piețelor.


Publicații:

  • Rodrik, Dani (2017). Straight Talk on Trade: Ideas for a Sane Economy. Princeton University Press. ISBN 978-0691177847.
  • Rodrik, Dani (2015). Economics Rules: The Rights and Wrongs of the Dismal Science. Norton & Company, Inc. ISBN 978-0-393-24641-4.
  • Rodrik, Dani (2011). The Globalization Paradox. Norton & Company, Inc. ISBN 978-0-393-07161-0.
  • Rodrik, Dani (2007). One Economics, Many Recipes. Princeton University Press. ISBN 978-0-691-12951-8.
  • McMillan, Margaret; Horn, Karen; Rodrik, Dani (2004). „When Economic Reform Goes Wrong: Cashews in Mozambique”. Brookings Trade Forum 2003: 97–165.
  • Rodrik, Dani (ed) (2003). In Search of Prosperity: Analytic Narratives on Economic Growth. Princeton University Press. ISBN 978-0-691-09268-3.
  • Rodrik, Dani (2001). „The Global Governance of Trade As If Development Really Mattered” (PDF). UNDP. Archived from the original (PDF) on 2019-12-26.
  • Rodrik, Dani (1999). The New Global Economy and Developing Countries: Making Openness Work. Overseas Development Council. ISBN 978-1-56517-027-8.
  • Rodrik, Dani (1997). Has Globalization Gone Too Far?. Institute for International Economics. ISBN 978-0-88132-241-5.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...