International Scientific Conference „THE EUROPEAN HUMAN RIGHTS CULTURE. THE RIGHT TO HAPPINESS” – 5th Edition –

Conferința Internațională privind dreptul la fericire, desfășurată la Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, între 14 și 16 decembrie 2017, aflată la cea de a 5-a ediție, a constituit un bun prilej pentru a continua dezbaterile pe marginea unui concept de mare anvergură pentru civilizația umană – dreptul la fericire –, drept natural, sensibil, universal și intrinsec și, în același timp, efect al cunoașterii, al sensibilității umane și al înțelepciunii. Anvergura dialogului, calitatea comunicărilor și gradul de implicare al participanților într-un astfel de excurs cultural, uman și civilizațional relevă valoarea și consistența participanților și instituțiilor din care fac parte și asigură crearea și dezvoltarea unui adevărat brand al fericirii umane pe planeta Pământ.

Între 14 și 16 decembrie, la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, în organizarea Universității, prin Institutul Internațional pentru Drepturile Omului, și a Academiei Române, prin Institutul Român pentru Drepturile Omului, s-au desfășurat lucrările celei de a 5-a Conferințe Internaționale „The European Human Right Culture. The Right to Happiness”.
Acest eveniment științific cu totul și cu totul special, cu rezonanțe profunde și de mare actualitate în mediul academic și în cel al cercetării științifice fundamentale și aplicate, adună, în fiecare an, în universul aceluiași concept (dreptul la fericire), academicieni, cadre didactice, cercetători, scriitori, oameni de cultură, reprezentanți de marcă ai statului de drept și ai societății civile, masteranzi și studenți, minți strălucite care se apleacă asupra celui mai complex și mai uman dintre drepturile omului pe planeta Pământ, un drept natural, intrinsec, sensibil, de mare impact asupra condiției ființei și ființării umane, familiei, comunității, statului și, bineînțeles, asupra culturii și civilizației, în noua sa eră bazată pe cunoaștere, pe responsabilitate și pe solidaritate: dreptul la fericire.
În plen și în cele cinci secțiuni (Repere conceptuale ale dreptului la fericire; Rolul și funcțiile dreptului în formarea unor modele de comportament social; Dezvoltarea economică și bunăstarea socială; Relația dintre calitatea vieții și fericire; Corelația dintre împlinirea dreptului la fericire și apariția statelor naționale unitare), au fost prezentate 88 de comunicări științifice, care au cuprins, practic, întregul areal al conceptului și stării de fericire umană.

IMG_4647_1 IMG_4692_1 IMG_4706_1 IMG_4734_1
Filosofi, economiști, juriști, lingviști, din țară și din străinătate și din toate cele cinci centre universitare ale Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, au prezentat viziuni diversificate, rezultate dintr-un îndelungat și laborios efort de cercetare pe această temă, cele mai multe dintre ele inedite și de o foarte largă transparență la semnificație, la interpretare și la reflecție. Toate comunicările prezentate în această ediție a conferinței internaționale pe tema dreptului la fericire au adus un plus de valoare la patrimoniul deja creat de-a lungul anilor pe această temă eternă.
Desigur, fericirea este un concept cu geometrie complexă și, adesea, extrem de fluid. Criteriile de evaluare a fericirii și, mai ales, a dreptului la fericire sunt, de cele mai multe ori, în majoritatea lor, subiective, nu totdeauna concludente și nici măcar mereu utilizabile. Într-o lume în care sărăcia și bogăția sunt extrem polarizate, în care milioane de oameni mor anual de foame și de malnutriție, în care crizele și războaiele, migrația ilegală, ca și fenomenul terorist, se succed aleatoriu și extrem de primejdios, e greu să evaluezi starea de fericire. Pentru că ea nu are același conținut și aceeași configurație pretutindeni. Bogatul este fericit că e bogat, săracul este fericit când reușește să-și procure un colț de pâine, soldatul este fericit când învinge sau când scapă cu viață dintr-o luptă crâncenă, profesorul este fericit când studentul trece cu brio examenul, țăranul este fericit când rodește pământul… Și tot așa… Pentru că fericirea este ca mâna lui Dumnezeu, ca aripa îngerului, ca ideea creatoare sau ca ploaia binefăcătoare… Mereu prezentă, universală și variabilă, dar niciodată la îndemână.
Comunicările prezentate au detaliat, inteligent și, cele mai multe dintre ele, inedit, variația și multitudinea suporturilor acestui concept, sistemele sale de ancorare și de proliferare, dar mai ales universalitatea, sinergia și sinteza.
În comunicarea doamnei profesor universitar dr. Corina Adriana Dumitrescu, președintele Senatului Universității, spre exemplu, se aduce în prim-plan viziunea atât de bine elaborată a lui Pitagora privind fericirea, aceasta fiind strâns legată de starea de armonie, văzută și concepută la scară cosmică. Această stare cosmică, în concepția școlii pitagoreice, trebuie să se regăsească în fiecare ființă umană. În aceeași generoasă viziune, noi, astăzi, referindu-ne la dreptul la fericire și la valoarea ființei umane, spunem că fiecare om este unic și irepetabil pe planeta Pământ și în Univers. De aceea, și modul în care el își construiește fericirea, ca stare de armonie a sinelui cu sine și cu lumea, cu Nimicul și cu Universul, este tot așa, unic și irepetabil. Pentru că, așa cum bine se știe, summum-ul ființei umane nu este agonisirea, ci fericirea.
Profesorul universitar dr. Dumitru Mazilu, membru de onoare al Academiei de Științe Juridice, își intitulează comunicarea într-un mod extrem de sugestiv: „În exercitarea dreptului la căutarea fericirii, ne naștem cu șanse, trăim cu speranță și murim cu regrete”. Profesor univ. dr. hab. Gabriela Pohoață relevă căile conceptului și creării stării de fericire în România, iar Angelo Chielli, conf. univ. dr. la Departamentul de Științe Politice, Universitatea „Aldo Moro” din Bari, Italia, răspunde, prin comunicarea sa, la tulburătoare întrebare dacă fericirea poate să aibă (sau nu) o formă politică. „Dreptul la cultură în contextul fericirii personale și al drepturilor și libertăților omului” este tema comunicării prezentate de Maryia I. Viarenichi, cercetător asociat la Institutul de Sociologie al Academiei de Științe din Belarus. Aurelia Petru Bălan, cercetător științific coordonator la Institutul de Cercetări Juridice și Politice din cadrul Academiei de Științe din Republica Moldova, tratează, în comunicare sa, sensibila problemă a dreptului la fericire, între abordarea filosofică și cea social-politică în țara de lângă inima noastră cea mai frumoasă, Republica Moldova. Și lista ar putea continua, pentru că, la această conferință, au fost prezentate, așa cum deja am relevat, nu mai puțin de 88 de comunicări, într-un adevărat maraton al unei problematici de mare amploare și de certă valoare, care nu are nici frontiere, nici embargouri, nici prejudecăți.
Libertatea, bunăstarea, securitatea, responsabilitatea, cultura, civilizația, universalitatea, specificitatea și, mai ales cunoașterea sunt ele însele, totdeauna, condiții necesare și universuri congruente, sinergice și consistente ale dreptului la fericire și ale stării de fericire, oriunde, pe planeta Pământ și în Univers. Și chiar dacă oamenii nu au ajuns încă să considere că fericirea, dincolo de un dar dumnezeiesc, este un construct al lor, cu o arhitectură frumoasă, armonioasă și la îndemână, dreptul la fericire există peste tot în această lume, ca o conștiință a pietrei însuflețite, cum spunea poetul, sau ca o însuflețire în piatra indestructibilă a duratei a gândurilor și idealurilor nemărginite.

Concluzii

1. Comunicările prezentate și dezbaterile pe marginea lor s-au înscris într-un trend de dezbatere realistă, cuprinzând cvasitotalitatea domeniilor dreptului la fericire și stării de fericire, la noi și pe mapamond.
2. Și această conferință, ca și celelalte care au precedat-o, a contribuit, în mod substanțial, la dezvoltarea unei culturi a domeniului fericirii umane, a dreptului la fericire și a expresiilor concrete ale acestui drept în diferite culturi, regimuri și stări de fapt, întrucât, chiar dacă, principial, are aceleași repere, fericirea nu reprezintă același lucru peste tot, iar globalizarea ei, la ora actuală, pare, practic, imposibilă, deși orice om, oriunde s-ar afla, aspiră la fericire. Această aspirație universală îi reunește pe oameni într-o uriașă psihologie a formei ideale și a sufletului nemărginit.
3. Comunicările prezentate și dezbaterile pe marginea lor au reactualizat speranța și chiar convingerea că eternul deziderat al antichității, care configura, de când se știe lumea, o posibilă societate umană bazată pe fericire, este realizabil.

Conferentiar univ.dr. Agatador Popescu, director al Institutului International pentru Drepturile Omului din cadrul Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir”.