Paradigma rezumată în sintagma „Economie albastră” presupune, în esență, REGENERARE. Reprezintă un model economic bazat pe utilizarea resurselor într-un sistem „cascadă”, ceea ce înseamnă că deșeul rezultat în urma realizării/consumării unui produs poate deveni materie primă pentru obținerea unui nou produs, procesul repetându-se natural până la epuizare. Economia albastră presupune menținerea ecosistemelor într-o evoluție firească, astfel încât oamenii să beneficieze sustenabil de abundența naturii. Mai mult, presupune o structură socială și economică nouă, bazată preponderent pe inovație și pe valorificarea spiritului antreprenorial, combinând orientarea spre piață cu produse și servicii sustenabile în raport cu limitarea resurselor disponibile și protecția mediului.
Spre deosebire de „Economia verde”, care s-a dovedit costisitoare și care presupune, corelativ, taxe și subvenții ce echilibrează externalitățile negative/pozitive – cu efecte directe în profiturile investitorilor și costurile consumatorilor –, noul tip de economie propune analize amănunțite ce eficientizează ex ante procesele de producție, simultan cu identificarea întregului lanț de utilizare integrală a materiei prime și asigurarea unei calități sporite.
Un exemplu relevant, uzitat pentru exemplificarea unui proces specific Economiei albastre, este acela al utilizării în cascadă a produsului „cafea”, având în vedere că ceea ce rezultă din prăjirea, măcinarea și fierberea boabelor de cafea reprezintă una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. Astfel, plecăm de la constatarea conform căreia din biomasa din care este produsă cafeaua, doar 0,2% este consumată, restul de 99,8% fiind, de obicei, deșeu menajer. Fiind bogat în fibre și cofeină, zațul de cafea este utilizat ca substrat pentru cultivarea ciupercilor de lemn tare (cunoscute sub denumirea de ghebe tomnatice, ciuperca ulmului, enoki, enokitake, ciuperca de aur, ciuperca de catifea, ciuperca brodată cu aur etc.). Datorită calităților nutritive deosebite ale acestui tip de substrat, se reduce perioada de creștere de la 9 luni (creștere normală) la 3 luni. Substratul ciupercilor, rămas după recoltare, este bogat în proteine și poate servi ca îngrășământ superior sau adaos în hrana animalelor. Acest mod de tratare a deșeurilor de cafea este prezent pe scară mică în Columbia, Olanda și Germania, iar rezultatele sunt foarte bune. Ministerul Mediului din Germania a ales să folosească în acest mod zațul de cafea, iar producția de ciuperci se realizează în subsolul clădirii și este vândută în magazinele locale.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament