_________________
Laurence Tubiana
CEO al Fundației Europene pentru climă
Europa
Pe 14 iulie, fără prea multe surle și trâmbițe, Comisia Europeană a dezvăluit unul dintre cele mai importante răspunsuri în materie de politică climatică de la semnarea acordului de la Paris în 2015. Planul Comisiei Fit for 55 oferă un plan îndrăzneț pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, pe cale de a atinge zero emisii nete până în 2050. Cu un set precis de propuneri de politici adaptate la diferite geografii, sisteme sociale, combinații energetice și niveluri de bogăție, planul este cu adevărat impresionant, demonstrând în mod clar modul în care Pactul Verde al UE va funcționa în practică.
Spre deosebire de omologul său american, Pactul Verde al Europei nu s-a născut din activismul de la firul ierbii. Deși este un răspuns la cererile susținute de alegători la ultimele alegeri europene, este o inițiativă bazată în puterea executivă a UE. Spre meritul său, Comisia a reușit să mobilizeze expertiza tehnocratică și legislativă necesară mai rapid decât orice altă instituție din lume. Și deoarece Pactul Verde al UE va defini politica economică pe cea mai mare piață unică din lume, acesta are potențialul de a stabili noi norme la nivel global, modelând contururile viitoarei economii nete zero.
UE a exercitat acest tip de putere discretă de ani de zile în domenii precum emisiile vehiculelor, eficiența aparatelor și multe alte domenii critice. Pe măsură ce Pactul Verde al UE continuă să prindă contur, acest „Efect Bruxelles ” s-ar putea extinde în mod plauzibil și la alte probleme tehnice, cum ar fi standardele pentru vehiculele electrice, grăbind astfel îndepărtarea lumii de la motorul cu ardere internă (ICE), împreună cu obiectivul european pentru 2035, eliminarea treptată a vehiculelor ICE.
Pachetul Fit for 55 este atât concret, cât și deja finanțat, cel puțin în primele etape. Împreună cu obiectivul UE de a atinge o cotă de 40% pentru energii regenerabile până în 2030, obiectivele planului pentru emisii trimit un semnal clar către alte economii avansate: acestea, de asemenea, trebuie să gândească la un nivel mai mare și să își crească ambițiile.
UE este, de asemenea, un lider global în domeniul finanțării durabile. Taxonomia sa pentru activități sustenabile va oferi claritatea necesară urgent cu privire la ceea ce este considerat o investiție „ecologică”.
Prin codificarea noilor standarde, taxonomia UE este probabil să influențeze piețele de capital la nivel global.
Diplomații europeni au excelat de mult timp în încurajarea altor mari puteri să-și intensifice propriile ambiții în materie de climă. În acest sens, implementarea Pactului Verde va fi un test major pentru Europa. Cu tensiunile sino-americane la cote maxime, rămâne de văzut exact ce rol va juca Europa în următoarea fază a diplomației climatice. Mult va depinde de faptul dacă poate reuni o voce europeană unică și integrată, mai degrabă decât să se bazeze pasiv pe legăturile bilaterale și comerciale existente ale statelor sale membre. Pentru a-și folosi greutatea pe scena mondială, Europa trebuie să acționeze ca un singur bloc. Dar se poate?
Provocările viitoare
În primele șase luni ale anului 2022, Franța va deține președinția Consiliului European (coincizând cu propriile alegeri prezidențiale și legislative din aprilie și, respectiv, iunie). Succesul său va necesita o atingere delicată pentru a echilibra diferite interese și pentru a se adapta la plecarea cancelarului german Angela Merkel din politica europeană. Printre îndatoririle de top ale Franței vor fi de a susține pachetul Fit for 55 acasă și printre statele membre. Pentru a „aduce Pactul Verde acasă”, trebuie să contribuie la transpunerea obiectivelor Comisiei într-o gamă largă de contexte politice interne.
Deplasarea acestor provocări politice nu va fi ușoară. Dar liderii europeni ar trebui să-și amintească o propunere simplă: Pactul Verde este o invitație la regândirea contractului social. În loc să fie impusă ca o politică universală, Pactul Verde ar trebui să fie prezentat ca un acord între cetățenii înșiși. Deoarece necesită legislație, reprezintă o oportunitate de dezbatere deschisă asupra problemelor critice ale justiției și echității sociale. Între timp, valul de sprijin pentru acțiunea climatică continuă să crească. În mod grăitor, un sondaj recent din Franța a arătat că aproape nouă din zece alegători de dreapta cred că mediul este o problemă între partide, adăugându-se la o cascadă de constatări similare pe tot continentul.
Un model care trebuie luat în considerare este Convenția cetățenilor din Franța privind clima, care a fost organizată ca răspuns la protestele gilets jaunes (vestele galbene) din 2018. În timp ce angajamentul guvernului francez față de propunerile convenției a fost inegal, sondajele arată că aproape toate acestea sunt susținute de mare parte din țară. În acest rezultat, vedem obstacolele instituționale evidente care trebuie depășite, dar și potențialul neexploatat. Alte eforturi similare, inclusiv în Irlanda, Scoția și nu numai, precum și o viitoare inițiativă globală, sunt semne suplimentare ale impulsului pentru inovarea democratică.
După cum a arătat criza energetică care a cuprins o mare parte din Europa, anxietatea cu privire la prețul carbonului este deja mare, chiar și atunci când aceasta a contribuit doar marginal la această problemă. Implementarea Fit for 55 va ridica aceste probleme în mod repetat. Factorii de decizie politică se vor confrunta cu întrebări dificile și compromisuri ori de câte ori prețurile mai mari ale carbonului sunt extinse la sectoare care afectează direct portofelele cetățenilor, cum ar fi transportul și încălzirea. Combinați aceste provocări cu sarcina de a recalifica segmente întregi ale forței de muncă europene, în special în economiile cu consum mai mare de combustibili fosili, și se pot vedea deja contururile viitoarelor bătălii politice ale Europei.
În centrul problemei se află dezbaterea privind împrumuturile și îndatorarea. Gestionarea datoriei comune și a datoriei publice a statelor membre va rămâne una dintre cele mai importante – și dificile – probleme politice de pe agenda europeană. Pe măsură ce norii pandemiei încep să despartă Europa, vor exista presiuni pentru a reveni la regulile fiscale anterioare care limitează raportul dintre datoria statelor membre și PIB. Liniile frontului au fost deja trasate. În timp ce țări precum Franța, Italia și Spania sunt în favoarea relaxării regulilor, un bloc „frugal” – condus de Austria și susținut de Țările de Jos, Republica Cehă și Suedia – se opune ferm acestor revizuiri.
Oricum, creșterea economică continuă în Europa va trebui să arate destul de diferit de ceea ce este prevăzut în modelele actuale. Un model net-zero ridică multe întrebări importante. Cum va arăta noul traseu de creștere? Va trebui să scadă consumul privat? Investițiile, în special investițiile publice, vor juca un rol mai important? Dacă da, de unde vor veni acele resurse?
În mod cert, guvernele europene vor trebui să concilieze un program de investiții capabil să implementeze Pactul Verde cu un plan viabil de consolidare a deficitului. Acest lucru înseamnă că va trebui să reconsiderăm sensul însuși al împrumutului și al datoriilor – începând cu anul viitor.
În apogeul crizei COVID-19, statele membre ale UE au arătat o adevărată solidaritate între ele în angajamentul lor de a stimula cheltuielile publice, în mare parte finanțate cu datorii reciproce. Fondul de recuperare a fost o descoperire istorică. Dar concurența politică care urmează va testa Europa și mai mult – prin ordine de magnitudine.
Există un argument evident pentru excluderea investițiilor climatice din calculul datoriei în raport cu PIB și pentru regândirea regulilor fiscale pe termen scurt atunci când prioritatea reală este conservarea planetei pentru generațiile viitoare. Tranziția net-zero este o provocare extraordinară. Dar este și momentul Europei de a străluci. Să profităm la maximum de el.
Laurence Tubiana, fost ambasador francez în United Nations Framework Convention on Climate Change, este directorul general al European Climate Foundation și profesor la Sciences Po, Paris.
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2022. www.project-syndicate.org
