AUTORI:

Mihaela Ene, Ministerul Finanțelor
Romulus Mircea, Raiffeisen Bank
Florin Dragu, Banca Națională a României
Remus Dănilă, Bursa de Valori București

Consiliul General
al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis,
în cadrul ședinței din 14 octombrie 2020, înființarea unui grup de lucru pentru
sprijinirea finanțării verzi, din care fac parte reprezentanți ai Administrației
Prezidențiale, ministerelor de resort, alte autorități publice (BNR, ASF),
instituții de credit, reprezentanți ai sectorului privat și finanțatori
internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială). Grupul de lucru și-a desfășurat
activitatea în perioada noiembrie 2020 – mai 2021 și a elaborat raportul CNSM
pentru sprijinirea finanțării verzi, ce poate fi accesat pe site-ul CNSM.

Tranziția
economiei românești către o economie decarbonizată și sustenabilă
presupune investiții semnificative într-o
varietate de domenii, cum ar fi: energie, eficientizare energetică, prevenirea
poluării, agricultură durabilă, transport curat, tehnologii ecologice.
Finanțarea investițiilor verzi generează oportunități pentru dezvoltarea
afacerilor și realizarea unei creșteri economice durabile dar constituie în
același timp și o provocare, determinată de amploarea semnificativă a
investițiilor verzi potențiale identificate de grupul de lucru CNSM de cca 60
mld. lei în orizontul de timp 2030, corelat cu costurile implementării cu
întârziere a tranziției către o economie verde. O parte dintre aceste
investiții sunt planificate să fie finanțate cu fonduri europene, dar sunt
așteptări ca și sectorul privat să contribuie la mobilizarea resurselor
financiare necesare pentru implementarea acestor investiții.

Alături de
sectorul bancar, și sectorul financiar nebancar poate reprezenta de
asemenea un facilitator important pentru finanțarea proiectelor verzi, cu
oportunități de afaceri importante, dar și cu costuri mai ample în cazul realizării
unei tranziții dezordonate către o economie sustenabilă, cu efecte negative
determinate de riscul fizic și cel de tranziție. Relevant în acest sens este
sectorul asigurărilor, care poate fi influențat de ambele componente ale
riscurilor climatice, prin potențiale pierderi ridicate ca urmare a plății
despăgubirilor dar și a riscului de tranziție, ca urmare a expunerilor din
portofoliul investițional către companii care activează în sectoare intensive
din punctul de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, iar diversificarea
portofoliilor prin includerea de proiecte verzi poate contribui la reducerea
acestor riscuri.

Alinierea la cele
mai recente standarde, recomandări și bune practici în domeniu, dar și alocarea
de personal specializat pe aspecte referitoare la schimbările climatice sunt de
natură să contribuie la dezvoltarea segmentului de finanțare verde la nivelul
investitorilor instituționali autohtoni.

Finanțarea
atrasă prin intermediul obligațiunilor verzi
constituie unul dintre principalii factori
catalizatori în mobilizarea capitalului privat pentru investiții în dezvoltare
durabilă. De la prima emisiune de obligațiuni verzi lansată de BEI în anul
2007, și prima emisiune verde la nivel suveran (Polonia) în anul 2016, piața
obligațiunilor verzi a cunoscut o dezvoltare accelerată îndeosebi în anul 2020
când volumul total de obligațiuni verzi a atins nivelul de 1,1 trilioane
dolari, ceea ce demonstrează rolul în creștere a obligațiunile verzi ca
instrument consacrat și în același timp esențial în transpunerea prevederilor
Acordului de la Paris privind schimbările climatice din decembrie 2015. La
nivel regional, Europa a cumulat 48% din totalul emisiunilor de obligațiuni
verzi în anul 2020, emitenții fiind în principal entități suverane, companii nefinanciare,
dar și instituții financiare.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI