România riscă să cadă în capcana creşterii fără dezvoltare, a atras atenţia preşedintele Klaus Iohannis în discursul prezentat cu ocazia lansării de către Banca Mondială a Raportului Dezvoltării Globale (WDR) 2018. Tema ediţiei actuale este „Learning to Realize Education’s Promise”. Lansarea a fost organizată la București, în parteneriat cu Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Evenimentul s-a desfăşurat în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” şi a reunit exponenţi ai Băncii Mondiale şi ai Guvernului României, miniştri ai educaţiei naţionale care în timp au conlucrat cu Banca Mondială, rectori şi alţi profesori din mediul academic şi din cel preuniversitar, profesionişti din economie şi cercetare.
Explicând termenul de „middle income trap”, președintele Iohannis a subliniat că vizează „capcana unei țări cu venit și cu capacitate medie” cum este România şi „descrie statele care pot crește până la un punct, dar nu reușesc să devină real dezvoltate. Astfel de state nu reușesc să pună pe picioare o economie bazată pe cunoaștere și cu o suficientă capacitate competitivă. Noi riscăm să devenim o astfel de țară și riscăm să intrăm într-un astfel de blocaj dacă nu rezolvăm cât de curând problemele de echitate din învățământ, dacă nu creștem calitatea actului didactic și dacă nu stabilim obiective educaționale bazate pe exigențele lumii moderne, nu pe exigențele lumii în care am trăit noi în tinerețea noastră”. Preşedintele s-a referit şi la deficitul de educație economică, „necesară pentru a sprijini asumarea valorilor specifice economiei capitaliste de piață, dar și pentru a ne apăra tinerii de falsele promisiuni ale populismului”. În acest sens, a dat exemplul necesităţii de a înţelege rostul pentru dezvoltare al unui fond cum este cel de pensii administrat privat: „Este clar că într-o țară cu natalitate redusă și cu migrație negativă, un sistem de pensii gestionat preponderent de stat pur și simplu nu este sustenabil”.
Halsey Rogers, economist principal al Băncii Mondiale, coautor al WDR 2018, a enunţat mesajul de bază al raportului – „A merge la şcoală nu e totuna cu a învăţa” şi a semnalat o „criză a învăţării” pe plan global: „Când învăţarea nu este de calitate, nici competenţele nu sunt de nivelul dorit”.
Valentin Popa, ministrul educației naționale, a accentuat „rolul cheie al educației pentru dezvoltarea economică şi coeziunea socială”.
Mai mulţi miniştri ai educaţiei naţionale în decursul timpului s-au referit la condiţiile succesului în domeniu. Adrian Curaj, preşedintele Unităţii Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), s-a pronunţat pentru pilotarea măsurilor înaintea generalizării. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a reamintit că în 28 de ani de reformă s-au succedat 29 de miniştri ai educaţiei, ba în ultimii şase ani s-au produs 12 schimbări de miniştri. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor şi președintele Agenției Universitare a Francofoniei: „În educație avem nevoie de trei lucruri – competenţă, viziune, coerenţă. Pe lângă acestea, mai trebuie susţinere politică şi resurse economice; sau invers”. Cristian Adomniţei: „Să fii coerent azi, ca mâine să acţionezi!”
Foto BCU Carol I
