Interviu cu prof. dr. Nicolae MANOLESCU, președintele Institutului de Medicină Comparată One Health din Academia de Științe Medicale a României
Din 2014, One Health se regăsește ca subiect de lucru la nivelul Federației Europene a Academiilor de Științe Medicale
Nicolae Mareș: Stimate domnule academician, remarc cum în limbajul medical și în presa de specialitate tot mai mult se folosește conceptul/termenul One Health, fără ca accepțiunea lui să fie larg însușită. Sunteți unul dintre propagatorii acestei specialități în România și pe arena internațională. Cum definește conceptul acad. Nicolae Manolescu?
Acad. Nicolae Manolescu: Cel mai simplu l-am defini prin sintagma „O singură sănătate pentru oameni, animale și mediu”; în această accepțiune, ca și în viață, se găsesc reunite preocupările specialiștilor din toate domeniile vizate, inclusiv alimentația, nutriția și ocupaționalul. Direcția principală de acțiune este profilaxia primară a vieții în biodiversitate. Voi reveni asupra ponderii și manifestării lor.
Frumos, clar spus. Care ar fi interdependența manifestării acestora corelată cu creșterea speranței de viață, pentru că aici țintiți, nu?
Pe plan mondial, progresul remarcabil al asistenței medicale, dublat de condiții de viață tot mai bune, inclusiv efortul făcut de industria medicamentelor și aparaturii medicale, conduc continuu la creșterea speranței de viață a omului mai peste tot. În contrast cu această evoluție pozitivă, afecțiunile sănătății umane cresc în volum, se diversifică, apar tot mai multe provocări la adresa sănătății, tot mai multe boli cu evoluții necontrolate și bacterii superinteligente biorezistente la antibiotice, provocate de: schimbările climatice accelerate, mișcările de populații ca urmare a globalizării și a conflictelor militare, creșterea populației, insuficienta precauție în folosirea unor tehnologii dăunătoare. Implicit cheltuielile și efortul de a conserva o stare de sănătate corespunzătoare cresc continuu și consumă resurse imense, greu sustenabile atât pentru populația civilă, cât și pentru cea militară.
Cu alte cuvinte, conceptul medical One Health se globalizează, iar în plan mondial s-a revigorat, găsindu-și rădăcinile în evoluția afecțiunilor și în răspândirea acestora, căutând să recomande soluțiile adecvate în domeniile în care sănătatea omului este agresată tot mai mult, atât în condițiile vieții civile, cât și la militari, inclusiv la cei din teatrele de conflict.
Da, conceptul One Health poate însemna, chiar dacă mă repet: sănătate pentru oameni și tot ce-i înconjoară, animale, mediu și tot ce o condiționează, alimentațiile și nutriția precum și ocupaționalul, încurajând sinergii și cooperarea tuturor sectoarelor profesionale și actori în general ale căror activități pot avea un impact asupra sănătății noastre. Conceptul One Health implică subsumarea eforturilor și realizărilor pe care le consemnează medicina pentru civili și militari, în cadrul larg al medicinei umane, medicinei veterinare, medicinei mediului, medicinei alimentației și nutriției, medicinei ocupaționalului, medicinei comparate (zoonoze și oncologia comparată), pentru realizarea profilaxiei primare a vieții în biodiversitate, promovată ca vector major, și punerea lor în practica medicală în slujba dezideratului unei sănătăți cât mai solide cu costuri cât mai reduse. În speță, acest concept înseamnă două lucruri esențiale: 1. organizează în premieră măsurile pentru realizarea profilaxiei primare a vieții pe Terra în biodiversitate, în fața diferitelor îmbolnăviri la om și animale luând în considerație mediul de viață; 2. ținând cont că astăzi specialiștii internaționali consideră că peste 75% din boli au originea la animalele din jurul nostru cât și în mediul de viață înconjurător, se impune ca fiecare bolnav să fie analizat nu ca până acum, strict legat de boala sa, ci într-un larg complex. Rețineți câte interdependențe și întrepătrunderi!
Când și cum poate fi pusă în aplicare?
Această nouă gândire și interpretare nu poate fi pusă imediat în aplicare, ci societatea în general cât și specialiștii trebuie să fie permanent informați și pregătiți în acest nou domeniu. Este un proces care va evolua treptat, de la grădiniță începând, trecând prin școala elementară, la liceu și postliceu, la facultate și postfacultate, inclusiv la nivel de doctorat și postdoctorat. Cercetarea va merge pe cele mai subtile căi ale microbiotehnologiei și ale geneticii alături de domeniul informaticii. Procedurile medicale bazate pe dovezi din medicina complementară (medicina tradițională chineză, fitoterapie, gemoterapie…) trebuie integrate în vederea aceluiași scop, omul sănătos, prin tehnici eficiente și costuri cât mai reduse. La acestea se adaugă toate aspectele legate de siguranța alimentară, producerea de medicamente noi și produse farmaceutice, inclusiv biopreparate (vaccinuri).
Ce direcții de acțiune se întrevăd?
Sunt trei direcții de acțiune importante, care jalonează activitatea de promovare și implementare a conceptului: l Crearea unei platforme colaborative pentru toate sectoarele profesionale și actori în general ale căror activități pot avea un impact asupra sănătății l Educația individului trebuie să acceadă la o nouă conștiință privind viața sa și relația cu tot ce-l înconjoară l Elaborarea și implementarea de normative și reglementări naționale, europene și mondiale noi care să vină eficient în sprijinul implementării conceptului, inclusiv în viața militară l Includerea în COR a profesiei de specialist în One Health.
Ce greutăți majore stau în fața promovării și implementării conceptului?
Acestea se leagă de realizarea, într-un timp record (element neglijat astăzi în România cât și pe plan internațional), a profilaxiei generale a îmbolnăvirilor la oameni, animale și mediu, a securității alimentare și ocupaționale, prin structuri și legislație adecvate; realizarea și promovarea de tehnici și proceduri licențiabile care raliază sinergii ale domeniilor fondatoare ale conceptului; informarea și educația populației, curricula universitară adecvată conceptului și calificarea complementară a cadrelor medicale civile și militare.
Din antichitate la un organism central coordonator One Health global
Conceptul e nou și totuși vechi…
Așa este. Conceptul în diferite forme se regăsește încă din antichitate. Recunoașterea faptului că factorii de mediu pot avea un impact asupra sănătății este consemnat de medicul grec Hipocrate (460 î.Hr. – 370 î.Hr.). El este cel care a promovat conceptul că sănătatea publică depinde de un mediu curat. Mai târziu, medicul italian Giovanni Maria Lancisi (1654–1720), pionier epidemiolog, medic veterinar, insista asupra rolului jucat de mediul fizic în răspândirea bolii la om și animale. Utilizarea conceptului One Health în forma sa deplină s-a produs recent, în anul 2003, în conexiune cu Ebola, febra hemoragică, de către William Karesh, care spunea: „Sănătatea umană sau a animalelor domestice sau a faunei sălbatice nu mai poate fi discutată izolat. Există doar o sănătate. Și soluțiile necesită ca toată lumea să lucreze împreună în toate diferitele niveluri”. W. Karesh a susținut ulterior o serie de conferințe în jurul lumii cu tema „One World – On Health”, iar în anul 2008, Asociația Medicilor Americani (AMA) și Asociația Medicilor Veterinari Americani (AVMA) au convenit formarea structurii One Health Commission. Pe de altă parte One Health Initiative este website-ul care depozitează știrile și informațiile referitoare la One Health. Organizațiile promotoare American Medical Association, American Veterinary Medical Association, the American Society of Tropical Medicine and Hygiene, The American Association of Public Health Physicians, the Centers for Disease Control and Prevention (CDC), the United States Department of Agriculture (USDA) şi US National Environmental Health Association (NEHA) și mai mult de 800 de oameni de știință proeminenți, medici și medici veterinari din întreaga lume (din circa 90 de țări, inclusiv România) au aderat la inițiativă.
Ce acțiuni concrete pe plan internațional au avut loc până în prezent?
În plan internațional, în anul 2011 a avut loc în Australia primul Congres Internațional One Health, iar în anul 2013 cel de al doilea Congres Internaţional One Health, în Thailanda. În anul 2015, în luna mai, a avut loc primul Congres Global One Health, la Madrid, unde prestația delegației române a fost unanim apreciată. Ca o confirmare a aportului României în planul dezvoltării conceptului, România a organizat prima Conferință Interregională Europeană One Health, în 2016 la București, Conferința Națională One Health 2017 la Târgu-Mureș și va organiza cea de-a doua Conferință Europeană 2019 la București.
Ca o confirmare a importanței conceptului One Health, sub presiunea gravității situației, Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația Mondială a Sănătății Animalelor (OIE), Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) impun măsuri multisectoriale și adoptarea noului concept One Health ca directivă programatică.
Ce s-a făcut și se face în UE?
Din anul 2008, Uniunea Europeană a promovat abordarea One Health, iar conceptul a fost integrat în anumite documente de strategie ale UE. One Health se regăsește ca subiect de lucru în cadrul Federației Europene a Academiilor de Științe Medicale, sesiune care a fost organizată în București. În luna mai 2014 One Health a fost decretată obiectiv major. În România, în mod remarcabil, s-au dezvoltat ca priorități europene componente ale conceptului, cu mențiune specială pentru medicina comparată și oncologia comparată. Mai mult, Comisia Europeană a lansat la finele anului 2017 planul european One Health de acțiune împotriva rezistenței antimicrobiene (AMR) (se apreciază că în următorii ani vom fi confruntați cu o amenințare mai mare decât cea a cancerului sau a crizei financiare din 2008).
Și România unde se află?
În România aș spune că, mai mult decât în alte țări din UE, exista preocupări instituționale de mai multă vreme privind interacțiunile dintre animale, oameni, plante și diversele medii înconjurătoare, cu mențiune specială pentru medicina comparată. Amintesc, pentru susținerea afirmației de mai sus, următoarele: Oncologia Comparată a fost statuată și a devenit lucrativă încă din anul 1968 prin prof. Octav Costăchel la Institutul Oncologic București și prin prof. dr. Manolescu Nicolae la Facultatea de Medicină Veterinară București. Institutul de Medicină Comparată (anul 1999), cu sucursale la Cluj și Timișoara, sub conducerea prof. Manolescu Nicolae și prof. dr. Miclăuș Ion. Societatea Română de Oncologie Comparată (1991), care a devenit Forumul Național de Oncologie Comparată (2010), filială a Forumului Mediteranean de Oncologie Comparată (2009) ale cărei baze au fost puse de prof. Manolescu Nicolae și prof. dr. Angelo Ferrari, în Genova, Italia. Comisia pentru Medicina Comparată a Academiei Române (1995) – Secția de Medicină Comparată a Academiei de Științe Medicale din România (2014) – Forumul Național de Medicină Comparată (2014). Asociația nou constituită One Health – New Medical Concept în anul 2015. Acestea constituind elementele de bază ale noului concept One Health în promovarea și implementarea conceptului One Health, asociația acordă în plus față de direcțiile în general acceptate o atenție deosebită medicinei comparate și oncologiei comparate, medicinei ocupaționale și stilului de viață, alimentației și nutriției, pentru realizarea profilaxiei primare a vieții în biodiversitate ca obiectiv fundamental. De asemenea, în anul 2015, în cadrul Academiei de Științe Medicale a României s-a organizat, în cadrul Secției de Medicină Comparată, Centrul Național de Excelență One Health, iar recent, Institutul de Medicină Comparată One Health.
Implementarea conceptului One Health trebuie să devină un obiectiv de securitate națională pentru echilibrul și buna funcționare a societății, pentru viață ca o prioritate, așa cum pe plan mondial acțiunea este abordată frontal în SUA și acum și în UE.
Având un număr important de domenii de acțiune, care sunt comandamentele majore One Health pe sectoare?
Da. 1. Medicina Comparată, a sinergiilor medicinei umane și medicinei veterinare, trebuie să fie reconsiderată și impusă în practica medicală ca o platformă eficace și operativă în cercetarea bolilor, elaborarea tratamentelor și validarea lor. Ținând cont că astăzi circa 70-80% din afecțiunile umane își au originea în „patologia animală” cât și că pericolele sunt comune, și măsurile trebuie să fie adecvate. 2. Medicina alimentației și nutriției, a analizei rolului și importanței alimentației ca normă generală, în fazele de alertare/premergătoare bolii, de tratament și posttratament. Dezvoltarea spectaculoasă și necesară a tehnologiei în domeniul medical și a industriei medicamentelor a condus la neglijarea rolului și importanței alimentației ca sursă de sănătate și echilibru. 3. Medicina mediului, a tratării cu responsabilitate a acestui organism uriaș care ne subvenționează existența, trebuie să devină un domeniu prioritar pentru sănătate. 4. Medicina ocupațională, a ocupaționalului care ne energizează, dar ne și consumă. Pentru susținerea celor de mai sus sunt necesare elaborarea și implementarea de normative și reglementări naționale și europene noi care să vizeze în mai mare măsură: medicina comparată și oncologia comparată, medicina alimentației și nutriției și medicina mediului, tehnici și proceduri licențiabile, informarea și educația populației, a militarilor în termen cât și a celor prezenți în teatrele operaționale, curricula universitară și calificarea complementară a cadrelor medicale civile și militare. Specialiștii din toate domeniile sunt chemați să dea răspunsurile și să prelimine direcțiile necesare în cadrul unor programe specifice de cercetare, instruire și promovare. Toate acestea justifică pretenția realizării în România a Agenției Naționale One Health în cadrul secretariatului general al guvernului și a unui centru de cercetare și instruire NATO cu scopul concentrării unor cercetări fundamentale și aplicative în domeniu și al generării unor normative europene sub imperativul conceptului One Health așa cum conceptul One Health a fost aplicat în cadrul armatei americane.
Ce așteptări aveți de la reuniunea pe care o organizați în zilele de 21-22 iunie a.c. la București?
Una singură: acceptarea și implementarea megaproiectului european One Health, elaborat de România.
Ce oaspeți străini relevanți aveți?
Conducerea operațională a Federației Europene a Academiilor de Medicină, președinții Academiilor Naționale Medicale din Europa și proeminenți speakeri din domeniul One Health, din diferite state ale lumii.
