„Pădurile și industriile bazate pe lemn reprezintă un sector strategic pentru creșterea durabilă și concomitent pentru neutralitatea carbonului până în 2050, pentru că răspund acestor două nevoi: să furnizeze economiei energie și produse bazate pe bioresurse regenerabile; să contribuie puternic la menținerea rezervorului de carbon din sectorul terestru” – ideea, enunțată de Constantin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului Prolemn, poate fi luată ca un reper al Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei, eveniment de dezbatere și internă, pentru sectorul forestier, și publică, pentru decidenți și actanți în politici și strategii referitoare la păduri și la industria lemnului.
Forumul, organizat de Fordaq România Comunitatea Forestierilor, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România Piarom și Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului, și-a derulat ediția a IV-a, cu tema „Rol central pentru lemnul provenit din păduri gestionate durabil în noua bioeconomie”. Au fost abordate subiecte referitoare la strategia pădure-lemn în contextul Green Deal, realități și fake-news în domeniu, produsele din lemn și lemnul de foc, răspunsurile la procedura de infringement asupra domeniului pădurilor deschisă de Comisia Europeană.
Sistemul Sumal 2.0 și semnele de întrebare asupra lui
Istvan Töke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni Nostra Silva, a reamintit că pădurile acoperă 27% din suprafața țării (6,45 milioane ha), administrate de stat, reprezentat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin 320 de ocoale silvice, precum și privat, prin 145 de ocoale silvice. În context, a făcut o prezentare a evoluției sistemului de urmărire a traseului lemnului, de la implementare în 2008 (Sumal 1.0) la forma actualizată (Sumal 2.0), care va fi operațională din 30 ianuarie 2021, cu aprecierea că este un system „mai mult pentru control și în mai mică măsură pentru gestionarea pădurii”. Președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, s-a exprimat tranșant: „La ce aveam nevoie de acest Sumal 2.0?”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva „administrează sustenabil 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național și susține folosirea lemnului, resursa regenerabilă, ecologică și indispensabilă traiului zilnic, subliniind că un management durabil al pădurilor asigură accesul pe termen lung la această resursă”.
Propunere: „Rabla” pentru sobe
Făcând o prezentare a „domeniului forestier între realități și fake news”, Lucian Filigean, secretar general al Programme for the Endorsement of Forest Certification Schemes (PEFC) România, a oferit date din Inventarul forestier național (IFN), conform cărora pădurea crește la noi cu 58 milioane mc pe an, în timp ce tot anual 38,7 milioane mc dispar din pădure (exploatări legale, ilegale, lemn mort care putrezește în pădure); „peste 500.000 ha sunt ocupate de pădure cu vârsta peste 120 de ani, ceea ce Europa de Vest nu mai are”.
Transformarea consumului de lemn de foc dintr-o problemă într-o oportunitate a fost abordată de prof. univ. dr. Laura Bouriaud, de la Facultatea de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pornind de la realitatea că 3,5 milioane gospodării (11 milioane
locuitori) consumă într-un an 19 milioane t de lemne pentru încălzire (5,6 t consum mediu anual) și argumentând că „perspectivele gazului natural ca substituent sunt îndepărtate”, din moment ce în 2030, numărul gospodăriilor utilizatoare de gaze naturale va crește abia la 3,2 milioane față de 2,5 milioane în 2015, între oportunitățile privind consumul de lemne în sectorul rezidențial a semnalat: eficiența energetică a clădirilor, schema de sprijin pentru clientul vulnerabil, acces la resursă clar și echitabil, returnarea TVA pe baza actului de cumpărare a lemnului de foc, un program „Rabla” pentru sobe, arderea de lemn uscat.
România, în Top 3 producători de cherestea de fag în Europa
România se află în Top 3 producători de cherestea de fag în Europa și este al optulea exportator de cherestea de rășinoase pentru SUA, a semnalat Paul Dima, CEO al Porini Log Oy Finland International, referindu-se la bioeconomia emergentă și la bioprodusele cu valoare adăugată mare. Contextul, a reamintit, îl asigură angajamentul marilor jucători industriali din sectorul forestier din Uniunea Europeană „ca până în 2050 să-și reducă amprenta de carbon cu 80% și în același timp să crească valoarea adăugată prin procesarea lemnului cu 50%”. Direcțiile sunt construcțiile, energia, bioprodusele inovative (inclusive căzi de baie și iaurt din celuloză). Observația a fost că industria forestieră românească „este adaptată integrării rapide doar cu sectorul construcțiilor, care s-ar putea alinia trendului mass timber european și mondial. Veriga lipsă în România este procesarea chimică a lemnului. Fără aceasta, nu putem discuta despre bioprodusele viitorului, cele cu multă valoare adăugată: farmaceutice, cosmetice, alimente, biocombustibili, textile. Aceasta este cea mai mare oportunitate pentru România în contextul european pentru 2020-2030-2050”.
Măsuri propuse pentru finanțare (6,5 miliarde euro din cele 30,4 miliarde euro fonduri europene prin Mecanismul de Redresare și Reziliență) pentru combaterea schimbărilor climatice: „Integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minimum 1 milion locuințe din mediul rural; susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră; investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul; susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 euro/mc biomasă pusă în piată”. (Cătălin Tobescu, Produsele din lemn dețin potențialul unic de a transforma mediul construit din Uniunea Europeană).
