Editura Academiei Române a tipărit în ultimii ani o seamă de cărți ale lui Andrei Marga ce constituie premiere în cultura română și au relevanță internațională. Volumele Argumentarea (2010), The Destiny of Europe (2011), Religia în era globalizării (2013), Universitatea veritabilă (2015), Reconstrucția pragmatică a filosofiei. Profilul Americii clasice (2016) sunt printre acestea.
Recent, aceeași editură a reunit în volum, sub titlul Philosophy in a Changing Europe (Filosofie într-o Europă în schimbare; Editura Academiei Române, București, 2017, 306 pagini) conferințele prezentate de Andrei Marga în instituții din diferite țări. Sunt conferințe susținute la universități sau institute de cercetare avansată din Riverside (California), Leipzig, Viena (cu prilejul primirii Premiului Herder), Paris, Budapesta (cu ocazia primirii unui titlu onorific), Tel Aviv, Tokyo, QuFu-Beijing, Maribor, Montpellier, Washington DC, Beirut, Würzburg, Harvard, Roma, București (la primirea Marii Cruci de Merit a Germaniei) și altele. Noul volum oferă un tablou concludent al unor probleme de stringentă actualitate, al soluțiilor elaborate de filosoful clujean și al concepției pe care acesta a articulat-o. Publicăm în cele ce urmează coperta și prefața autorului la acest volum edificator.
Reporter
„Schimbările în Europa au fost continue și au mers mult dincolo de cotitura istorică din 1990. Anticiparea lui Hegel, conform căruia societatea modernă este plasată, în virtutea noilor mecanisme de legitimare, în perpetuă schimbare, a fost confirmată și chiar depășită. În jurul lui 2010 organizarea lumii atinsă cu două decade înainte a intrat în schimbare, iar astăzi Europa unită are nevoie de o reconfigurare culturală, politică și socială. O filosofie demnă de tradiția ei de explorare a condiției umane nu poate sta la distanță de asemenea schimbări și, precum altădată, are de aruncat lumină asupra a ceea ce se petrece.
De-a lungul anilor am căutat să contribui – nu doar prin comentarii și eseuri sau în manieră descriptivă, ci și prin conceptualizări – la orientarea într-o lume a cărei complexitate descurajează adesea efortul sistematic. Cu propunerile mele, am urmărit să particip direct la înnoirea scenei filosofice în România și în afara ei și să schimb abordări din filosofia culturii, a politicii, a religiei și a educației.
Restabilirea distincției dintre demonstrație și argumentare, sursele conceptuale ale crizei marxismului și declinului său, specificul cultural al Europei, reconstrucția liberalismului clasic, tranziția de la iluminism la societatea post-seculară a timpului nostru, ambiguitatea imanentă a relativismului, alternativele Europei, noua poziție a religiei printre formele spiritului și noua relație dintre creștinism și iudaism, diferențierea democrației și legătura lăuntrică dintre guvernare și guvernanță, identificarea sensului istoriei contemporane, misiunea și funcțiile universității veritabile sunt teme în care contribuțiile mele s-au profilat. Acestea sunt contribuții rezultate din investigațiile unuia cu formație filosofică și sociologică, angajat, cu reflecții și decizii, în transformările Europei din ultimul sfert de secol.
Resimt ca o datorie să reunesc într-un volum o selecție din conferințele pe care le-am susținut în perioada 1993-2016. Nu sunt toate conferințele și intervențiile mele în dezbaterea internațională a timpului. Unele conferințe rămân cuprinse, în limba în care au fost rostite, în volumele University Reform Today (2005), Bildung und Modernisierung (2005), La sortie du relativisme (2008), Philosophia et theologia hodje (2008), Riflessioni italiane (2o11), Challenges, Values, Vision. The University of the 21st Century (2011), Profilul și reforma universității clujene.Discursuri rectorale (2011).
Conferințele au atras interesul și aprecierile specialiștilor și au fost publicate în reviste și volume de referință. Ele sînt un indicator al transformărilor din România și din Europa perioadei menționate și al felului în care filosofia și le-a asumat.
Este totdeauna facil pentru filosof să se refugieze în istoria filosofiei, să toarcă, cum s-a spus, firul lăuntric al acesteia și să mențină iluzia infailibilității. Personal, sunt de părere că nu doar istoria trebuie confruntată cu filosofia, ci și filosofia trebuie supusă la teste în câmpul istoriei. Din acest punct de vedere am derivat imperativul de a articula o abordare proprie – inevitabil personală – care este, în optica mea, cea a unui pragmatism reflexiv. Cititorul va putea găsi expresii ale acestei filosofii în studiile ce compun volumul de față” (Din Prefața la volumul Andrei Marga, Philosophy in a Changing Europe, Editura Academiei Române, București, 2017).
