În contextul negocierii obiectivelor pentru următoarea strategie de dezvoltare a Uniunii Europene, Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează o serie de infografice pentru a analiza parcursul României spre îndeplinirea obiectivelor sociale din strategia Europa2020.
Educația este considerată cea mai bună modalitate de a asigura o carieră productivă și un venit stabil. Comisia Europeană consideră că pentru a putea fi adaptat societății moderne, un tânăr trebuie să fi absolvit cel puțin 8 clase sau să fie în continuare în educație sau pregătire profesională între vârstele de 18 și 24 de ani. În 2008, România avea o rată de părăsire timpurie a educației de 16%, doar ușor peste media UE 28. Obiectivul strategiei Europa2020 a fost de reducere a acestei rate până la 11,3%, unul dintre cele mai modeste obiective ale statelor membre. În 2017, România are de departe cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a educației, cifrată la 18%, și este extrem de departe de a-și atinge obiectivul setat. Mai mult, părăsirea timpurie a educației a crescut enorm în anii crizei economice, iar politicile publice adoptate de către statul român au dus la menținerea acestei rate la un nivel extrem de ridicat chiar și în anii ulteriori. Efectele sunt diferite între sexe, între regiuni, dar și între mediile de reședință.
Mai mult de jumătate dintre cei care abandonează timpuriu școala o fac pentru a se angaja. Conform rapoartelor Comisiei Europene, cel mai probabil aceștia provin din familii cu venituri foarte scăzute, unde tinerii sunt încurajați să se angajeze devreme, pentru a asigura supraviețuirea familiei. De altfel, România este țara în care subvențiile pentru cei care urmează educație secundară au scăzut radical în ultimii ani, ceea ce ar putea explica în parte motivul pentru care continuăm să avem o rată atât de crescută de părăsire timpurie a școlii chiar și după ce efectele crizei economice au trecut.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament