Interviu cu Dorel Fronea – fost conducător al Autorității Vamale a României

 

Vorbim des de proiect național. Care este proiectul național? Un proiect național firesc este să eradicăm sărăcia, să sporim nivelul de trai al cetățeanului român. Dar un alt proiect național este ideea de a reedita misiunea lui Ștefan cel Mare.
Într-adevăr, România ar trebui, și am mai spus acest lucru, să înceapă să își regăsească locul și rolul în Uniunea Europeană. Dacă ne uităm în istorie, România tot timpul a avut în această regiune rolul de a păzi fruntariile țării și, exact cum spuneai, încă de la Ștefan cel Mare noi am cam ținut piept tuturor vicisitudinilor vremii. Contextul în care ne aflăm este un context destul de frumos, nu numai interesant, dar și un context stimulativ pentru inimile românilor. Ne apropiem de anul centenarului, 2018, ne apropiem de anul președinției Consiliul Uniunii Europene, 2019, dar în acești doi ani noi avem mai multe evenimente. Pe lângă centenar, avem președinția Consiliul Uniunii Europene cu două mari evenimente în cadrul președinției – BREXIT-ul, gestionarea acestuia sub mandatul românesc și alegerile europarlamentare. În același an, spre sfârșitul anului 2019, avem alegerile prezidenţiale, dar în același an avem 30 de ani de la revoluția din 1989. Deci avem doi ani în care noi românii ar trebui să ne regăsim unii pe ceilalți, să ne regăsim rolul în România și în Uniunea European și să încercăm să venim cu plus valoare, să aducem și noi plus-valoare valorilor Uniunii Europene și bunului mers al treburilor. Și poate n-ar fi rău, în acest context, să facem mult mai mult pentru Uniunea Europeană din punctul de vedere a ceea ce putem noi să facem.

Care este proiectul de țară care s-ar potrivi?
România gestionează cea mai lungă frontieră non-comunitară, 2070 de kilometri, este a doua ca lungime după Finlanda, dar aflată la răscrucea multor coridoare de transport licite sau mai puțin licite. Avem o dată frontiera terestră cu Ucraina, avem frontiera terestră cu republica Moldova, avem frontiera maritimă cu Marea Neagră și avem frontiera cu Serbia, Balcanii de Vest, frontiera cu parteneriatul estic; avem frontiere sensibile, frontiere la care noi putem aduce plus-valoare, fiindcă politica de vecinătate va fi un aspect extrem de important pentru președinția Consiliului Uniunii Europene și, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Europeană în ultimii ani, putem ajunge la concluzia că Uniunea Europeană nu și-a securizat bine frontierele. Ce am putea noi să facem? Punctul meu de vedere este că România ar trebui să vină cu un proiect de țară pentru președinția Consiliului Uniunii Europene de propunere, înființare și găzduire a unei agenții europene vamale. O agenție europeană vamală care să gestioneze integrat și să coordoneze activitatea vamală.

Să ne înțelegem: ideea pe care o lansați în spațiul public este aceea de creare a unei agenții, nu de mutare a unei agenții care există, este funcțională. Ideea ar fi ca România să vină de data asta la masa europeană cu inițiativa și să spună „vrem să construim ceva pentru Europa”. De ce?
Deoarece gestionăm cea mai lungă frontieră non-comunitară, deoarece suntem într-o zonă extrem de sensibilă, deoarece suntem vecini cu parteneriatul estic și parteneriatul estic capătă un rol din ce în ce mai important în politica de vecinătate a Uniunii Europene și deoarece această agenție nu există și dacă noi nu o vom înființa ea oricum va fi înființată din punctul meu de vedere.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament