Cu aproape 50 de ani în urmă, ilustrul europenist și umanist elvețian Denis de Rougemont îmi vorbea, la Centrul European al Culturii din Geneva, al cărui fondator era, despre „aventura europeană”, care a traversat secolele și a marcat istoria continentului și a lumii. Proiectul Europei Unite era în plină ascensiune, chiar dacă lumea era scindată între Vest și Est și în fața promotorilor unității europene se ridicau probleme, obstacole și amenințări de o complexitate nemaiîntâlnite până atunci. Dar pentru prima dată în istoria universală era conceput și pus în operă un construct sui generis de imperiu pașnic, menit să facă din această parte a lumii greu încercată în trecut un spațiu al cooperării și securității favorabil dezvoltării tuturor națiunilor și statelor alcătuitoare. Cărturarul european care acordase privilegiul interviului unui tânăr gazetar „din est” a evocat atunci cu patos „aventura mondială europeană” care descinde, spunea el, din personaje biblice și mitologice pentru a continua cu mari descoperitori precum Columb și Magellan, cu savanți și filosofi, scriitori și oameni politici, dar și cu „omul de rând din Europa” (Bertolt Brecht). „Aventura europeană” a continuat, ca orice aventură, cu suișuri și coborâșuri, cu izbânzi și înfrângeri, cu speranțe și deziluzii, dar urmărind mereu, tenace, azimutul traiectoriei ascendente.

Astăzi visul unificator al continentului se exprimă instituționalizat prin Uniunea Europeană, care tinde să se confunde cu harta geografică a continentului. Dar se află și în față celei mai mari sfidări, una esențială și existențială, care îi poate deschide noi orizonturi, dar care este în același timp minată de spectrul, tot mai real, al dezintegrării sau transformării într-o structură care părăsește țelurile inițiale, de areal favorabil în egală măsură tuturor statelor componente și intereselor lor.

Arhitectura europeană, îmi spunea prof. Rougemont, se întemeiază pe patru coloane de rezistență: pacea, comunitatea spirituală, prosperitatea și apărarea. Iar aceste coloane sunt puternic solicitate de câțiva ani, în structura lor intimă.

Pacea

La temelia actualului construct european stă, ca și la originea ONU, imperativul izbăvirii generațiilor actuale și viitoare de flagelul războiului. Constructul originar al UE, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, a avut în vedere, dincolo de scopurile economice, implicarea organică într-un proiect pașnic comun a Germaniei și Franței, două mari puteri aflate istoricește într-o adversitate generatoare în trecut a unor războaie devastatoare care au antrenat întregul continent în ostilități. Prin Actul final de la Helsinki (1975), iar apoi prin încheierea războiului rece, Europa a câștigat un spor decisiv de securitate, care îi asigura stabilitatea pașnică pe ansamblu, dar care nu a scutit-o de războaie civile (Irlanda, Cipru, Iugoslavia) sau de conflicte militare în spațiul postsovietic (R. Moldova, Georgia, Ucraina). Astăzi, cel mai preocupant război în aria continentală se cronicizează în Ucraina și implică într-un fel sau altul actori importanți ai vieții internaționale. SUA, NATO și mari puteri europene încearcă, fără succes, să contribuie la o soluționare negociată a conflictului și, fapt de remarcat, deși sprijină poziția regimului de la Kiev, manifestă totuși prudență în ce privește o implicare militară directă în zonă.

Dincolo de consecințele directe ale crizei ucrainene, soldată cu tragice victime omenești și mari distrugeri materiale, conflictul din Ucraina ostilizează relațiile dintre Occident și Rusia și provoacă divergențe chiar în interiorul lumii euroatlantice. Mai grav, reprezintă o amenințare potențială la securitatea și stabilitatea pe continent și în lume, o frână serioasă (prin sancțiunile economice aplicate Rusiei) la cooperarea europeană și prejudiciază bunele relații dintre state.
„Imperiu” pașnic, fără veleități expansioniste, UE este totuși departe de a (putea) îndeplini un rol de garant semnificativ al păcii și securității, căci nu are nici o politică comună externă și de apărare, nici o armată europeană.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament