1. Sursele de finanțare (seed money). Dacă susținătorii ideii constituirii acestui fond își imaginează că sursele de finanțare (seed money) vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală. Asta pentru că ele sunt prin definiție limitate la contribuția inițială și pentru că veniturile acestui fond sunt reprezentate de dividendele încasate de la companiile din portofoliu, iar aceste venituri nu sunt în controlul managerului de fond, ele depinzând de politica de dividend a respectivelor companii.
Un fond suveran este, în primul rând, un recipient continuu de surse de finanțare provenind, în principal din redirecționarea veniturilor din exploatarea resurselor minerale. Daca FSDI va fi dotat doar cu participațiile statului la unele companii, atunci el este din start o variantă de fond închis de investiții, limitat în politica de investiții de capacitatea lui de a genera venituri din dividende sau de capacitatea de a face leverage pe aceste venituri prezente și viitoare. În opinia mea, coroborând ceea ce a fost făcut public până în acest moment, inițiatorii văd acest fond mai degrabă ca un vehicul de atragere de finanțări cu garanția acțiunilor din portofoliu, ceea ce ar face din el nu un fond suveran per se, ci un SPV care atrage finanțări. Un fel de leveraged asset backed fund.
2. Strategia de investiții. Pentru a fi numit „fond”, FSDI trebuie să aibă o politică de investiții ca a oricărui fond administrat profesionist care să adreseze: strategia sectorială, benchmark, clase de active pe care se expune, limite de expunere. Fără aceste minime repere, nu se poate discuta de strategie de investiții și nu poate fi serios monitorizată vreo performanță.
Apropo, de unele „idei” de investiții prezentate în programul PSD referitor la acest fond – folosirea veniturilor fondului pentru a finanța construcția unor spitale sau autostrăzi:
– Performanța oricărei investiții trebuie marcată la benchmark, așadar investiția în spitale trebuie interpretată vis-à-vis de performanța altor investiții similare (companii medicale cotate la bursă, spre exemplu)
– Investițiile în proiecte de infrastructură se fac mai degrabă de către CNAIR și sunt eventual finanțate prin emiterea de obligațiuni (road bonds) sau prin atragerea de finanțări. Nu este foarte clar nici cum/din ce resurse va investi FSDI, nici cum performanța investiției sale va fi măsurată.
– Proiectele sociale (spitale, școli, autostrăzi) sunt finanțate în general de guvern. Implicarea FSDI în acest fel de investiții nu va face decât să ridice semne de întrebare asupra scopului sau a prioritizării unor proiecte.
3. Obiective și indicatori de performanță. Așa cum am arătat anterior, fără indicatori de performanță aprobați și monitorizați, nu poate exista ideea de fond administrat profesionist.
4. Managerul fondului. Probabil că împreună cu strategia de investiții, managerul fondului este aspectul cheie cel mai important. Selecția echipei de management – managerul de fond și managerii de portofolii – trebuie în mod necesar să se realizeze în urma unui proces transparent, profesionist, obiectiv, ferit de orice ingerință a politicului. Statura profesională a managerului, independența în decizii și rezultatele demonstrate trebuie să fie criteriile principale de selecție și menținere a echipei de management.
În concluzie, elementele cheie sunt: proces investițional condus profesionist, independența în decizii, repere de performanță clar stabilite și monitorizate, transparența.
 vor fi reprezentate de câteva participații la companii de stat, fac o greșeală fundamentală.){kind=link}