Climatul financiar, la răscruce

Date:

Huw van Steenis
președinte al departamentului de
Finanțe sustenabile al UBS

Pandemia de COVID-19 accentuează înțelegerea piețelor financiare cu privire la necesitatea de a aborda amenințările ce se conturează, cum ar fi schimbarea climatică. Probabil că acesta va fi anul în care investitorii și finanțatorii vor decide să integreze analiza tranziției climatice în portofoliile lor. Factorii de decizie politică trebuie să recunoască faptul că piețele se mișcă mai repede decât ei pe acest front critic.

Anul acesta am fost martorii celui mai mare șoc pe piața petrolului și a gazelor din ultimii 70 de ani. La sfârșitul lunii iulie, acțiunile tradiționale de petrol și gaze din S&P 500 scăzuseră cu 45%, Royal Dutch Shell și-a redus dividendele pentru prima data după cel de-al doilea război mondial, iar BP a anulat 17,5 miliarde de dolari din valoarea activelor sale. În același timp, acțiunile în domeniul energiei curate au crescut cu peste 20%, aproximativ la fel cu sectorul tehnologiei.

Apariția unei perturbări prezintă un stimulent puternic pentru investitori și companii pentru realocarea capitalului. Scăderea accentuată a prețurilor energiei a accelerat îngrijorările cu privire la „active blocate” nevaloroase în portofoliul companiilor. O posibilitate teoretică a devenit un scenariu plauzibil. Finanțatorii își reevaluează portofoliile și cântăresc riscurile asociate tranziției climatice. Până în prezent, principala preocupare a fost că politicile ecologice vor funcționa numai dacă investitorii vor reevalua costul capitalului pentru diferite firme.

De asemenea, s-au înregistrat progrese semnificative privind datele și măsurătorile, care sunt necesare pentru a transforma discuțiile din mediul corporatist în acțiune și a mobiliza corespunzător capitalul. Investitorilor, creditorilor și asigurătorilor le-a lipsit până acum o viziune clară asupra modului în care vor merge mai departe companiile, pe măsură ce planeta se încălzește, reglementările evoluează, apar noi tehnologii, iar comportamentul consumatorului se schimbă. Fără aceste informații, piețele financiare nu pot evalua eficient riscurile și oportunitățile legate de climă. Simplificând, dacă nu poți măsura, nu poți gestiona riscul.

Grupul operativ privind informațiile financiare legate de climă (TCFD), al Consiliului de Stabilitate Financiară, care a fost condus în 2015 de Mark Carney, pe atunci guvernatorul Băncii Angliei (BOE), a elaborat standarde viabile. Astăzi, standardele TCFD au fost adoptate în mod voluntar de peste 1.000 de companii – inclusiv instituții financiare globale – devenind, astfel, normele implicite.

De fapt, am ajuns probabil la punctul critic, dincolo de care standardele TCFD vor ieși învingătoare. Chiar dacă nu a existat încă nicio încercare de reglementare, un număr tot mai mare de proprietari de active și managerii lor fac presiuni asupra companiilor pentru a raporta conform acestor standarde. Consiliul de Investiții al planului de pensii din Canada, cu cele 400 de miliarde de dolari, este cea mai recentă instituție gigant care și-a legat investițiile atât de standardele TCFD, cât și de cele ale Consiliului pentru Standarde de Contabilitate Durabilă. Și investitorul activist Chris Hohn a declarat că fondul său de investiții va pune presiune pe deținătorii de active să concedieze administratorii de fonduri care nu pun accent pe transparența climatică.

Un alt lucru încurajator este colaborarea dintre organismele concurente de stabilire a standardelor, dornice să devină sursa valorilor de referință ale industriei. Cele ce nu o fac riscă să devină irelevante, pe măsură ce tot mai multe jurisdicții se îndreaptă spre codificarea noilor standarde. În mod similar, firmele importante de analiză a datelor și furnizorii de indici cumpără sau dezvoltă capacități pentru a ajuta investitorii să alcătuiască portofolii mai conștiente din punct de vedere climatic, după aceleași standarde generale. Pe măsură ce acest haos al standardelor concurente se va calma, vor urma tot mai mulți participanți ai pieței financiare.
Însă pe cont propriu datele nu reprezintă un panaceu. Măsurarea și evaluarea tendințelor pe termen lung și a interacțiunilor dintre știința climatică, politicile publice, economie și piețele financiare este o sarcină complexă. Într-o lume a lanțurilor de aprovizionare globale interconectate și a mediilor juridice, de reglementare și de operare care se intersectează, nu este ușor pentru participanții de pe piață să înțeleagă impactul potențial al schimbărilor climatice, precum și răspunsurile strategice la acestea.
De aceea, băncile centrale introduc teste de stres, un instrument crucial pentru asigurarea unui management adecvat al riscurilor, a rezilienței și transparenței în sistemul financiar. Deja, 15 bănci centrale au lansat teste de stres climatic, nu doar pentru bănci, ci și pentru asigurători și, în unele jurisdicții, pentru fondurile de pensii.

Pentru a crea o bază solidă pentru acest proces, Rețeaua Băncilor Centrale și a Supraveghetorilor pentru Ecologizarea Sistemului Financiar a colaborat cu oamenii de știință în domeniul climatic și investitorii pentru a elabora trei scenarii probabile de politici climatice. Ideea este de a stabili dacă firmele sunt „pregătite pentru tranziția” către o economie cu emisii reduse de carbon. Astfel de teste ar trebui să contribuie la aducerea riscurilor climatice mai aproape de centrul procesului decizional financiar. Dar este important să ne amintim că misiunea băncilor centrale se limitează la reziliența economică și financiară. Vor putea doar să ofere un răspuns parțial la provocarea climatică.

Factorii de decizie politică și autoritățile de reglementare trebuie să ajungă la direcția către care se îndreaptă piețele, sprijinind efortul de a elabora standarde comune „utile din punct de vedere decizional”. După cum susțineam anul trecut în raportul BOE „Viitorul finanțelor”, cea mai bună soluție ar fi aplicarea cadrului TCFD în toate domeniile financiare. Acestea fiind spuse, factorii de decizie politică trebuie să mențină flexibilitatea și modestia pentru a evita standardele învechite de codificare sau crearea unui munte de birocrație.

La fel de importante vor fi politicile publice care conduc la o tranziție climatică lină, precum cele propuse în Pactul Verde european. Până în prezent, puține guverne au fost dispuse să riște prin implementarea unei taxe pe emisiile de carbon. Totuși, în spatele scenei, majoritatea investitorilor și finanțatorilor recunosc deja că o astfel de taxă ar accelera trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon. Potrivit Refinitiv, un preț al carbonului de 75 de dolari pe tonă ar costa întreprinderile globale în jur de 4 trilioane de dolari. După cum subliniază colegul meu, președintele UBS, Axel Weber, acest lucru ar schimba profund stimulentele, posibil dând naștere unei piețe de comercializare a emisiilor.

În cele din urmă, pentru a muta nu miliarde, ci trilioane de dolari în direcția corectă, avem nevoie de ceea ce Carney denumea „50 de nuanțe de verde”. Niciun model unic de finanțare sau poziție de investiție nu va fi de ajuns. Excluderea portofoliilor, angajamentele și investițiile de impact își au propriile utilități și provocări. Cel mai important obiectiv este mobilizarea capitalului, ceea ce înseamnă evitarea unui set de reguli pedante care ar limita excesiv posibilitățile de diversificare adecvată a portofoliului.
Sfatul ipotetic al lui Warren Buffett către un investitor care încearcă să obțină profit din industria auto ce tocmai lua naștere în 1900 – „Vinde calul” – este demn de luat în considerare astăzi, susține investitorul Ewen Cameron Watt. Investițiile de succes înseamnă adesea să eviți învinșii, cât și să alegi învingătorii. Piețele sunt în mișcare, iar responsabilii politici ar trebui să fie atenți.


Huw van Steenis, fost consilier-șef al guvernatorului Băncii Angliei Mark Carney, este președinte al departamentului Sustainable Finance al UBS și membru al World Economic Forum’s Global Future Council on the Monetary and Financial System.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...