Comportamentul „Millennialilor” pe piața muncii și de ce au aceștia nevoie pentru a performa

Date:

Devine din ce în ce mai clar faptul că angajatorii trebuie să se adapteze cerințelor generațiilor tinere. Un studiu publicat în anul 2017 de către Institutul Național de Statistică arată că, în momentul de față, piața forței de muncă conține preponderent persoane din grupa de vârstă între 35 și 44 de ani, urmată de generațiile mai tinere. Prin urmare, în câțiva ani, piața forței de muncă va fi dominată de Generațiile Y și Z.
Înainte de a vorbi despre nevoile unui millennial trebuie să îi descriem profilul și să încercăm să-l înțelegem. Pentru a putea face parte din generația Millennials, o persoană trebuie să fie născută între anii 1984 și 1995 și să fi beneficiat de educație și condiții de dezvoltare undeva peste media vremii. Este percepută, în general, de către generațiile anterioare ca fiind oarecum „leneșă, egoistă și lipsită de viziune pe termen lung”.
Pentru a testa perspectiva unui millennial, trebuie să vedem exact de unde a deprins trăsăturile cu care este caracterizat. A crescut, cel mai probabil, într-un mediu „mai rece”, părinții fiind preocupați de asigurarea condițiilor materiale pentru familie, un rezultat al vieții pline de lipsuri din copilăria proprie. Pentru aceștia, valorile și viziunea asupra vieții au fost, în bună măsură, dominate de muncă pentru obținerea unor condiții de viață mai bune. În consecință, copiii acestei generații au acumulat un deficit de atenție și o oarecare lipsă a modelelor parentale. După apariția unui copil, părinții se întorceau la locul de muncă mult mai devreme decât ar fi făcut-o în prezent, iar cel mic își petrecea primii ani de viață între creșă, grădiniță, bunici sau vecini. Părinții îi recuperau seara târziu. O parte au avut norocul să aibă bunicii în apropiere, implicarea acestora fiind totală, însă și un pic anacronică.
Părinții millennialilor și-au dorit să ofere copiilor lor accesul la „tot ce este mai bun” deoarece „au suferit destul” în propriile copilării/tinereți. De la școli nenumărate și cursuri dintre cele mai diverse până la jucării și gadget-urile actuale, a fost modul preponderent de a-și exprima afecțiunea. Din păcate, și aproape singurul. Neglijând nevoile afective ale copiilor, părinții transformați în furnizori de bunuri și servicii au eludat ceea ce astăzi știm cu toții: copiii, în special în primii ani de viață, asimilează trăiri și emoții alături de părinții lor, acestea nefiind înlocuibile cu bunuri sau surogate emoționale, iar absența se face simțită inclusiv după ce aceștia au devenit adulți activi în societate. Acest stil de parenting a transformat tinerii millenniali în persoane calificate, care au învățat de la vârste fragede o limbă străină, au practicat cel puțin un sport sau au învățat un instrument muzical, dar care, în același timp, au tare emoționale generate de lipsa părinților prea ocupați.
Prin urmare, această generație, relativ abilă din punctul de vedere al performanțelor profesionale, vine la pachet cu dorința de a evita greșelile părinților. De aici pornește și nevoia lor de a avea un program flexibil, de a-și permite o viață socială sau de familie activă și, preferabil, de a nu munci astfel încât să își epuizeze excesiv resursele de energie în dauna vieții private. În plus, crescând în era informației, millennialii au fost expuși de mici la detalii despre viața în țările mai mult și mai puțin dezvoltate, au văzut că se poate și altfel (mai bine sau mai rău) sau ce fel de probleme ar trebui evitate pentru a nu fi afectați în mod negativ. Cumva, din această zonă se trage și scepticismul lor caracteristic. Având acces la informații, se documentează mai mult înainte de a-și forma o părere și le face plăcere să poarte discuții în contradictoriu pe orice temă. Acești tineri nu se mulțumesc să lucreze de dragul de a lucra, își doresc mai mult de la viață decât să aibă suficienți bani pentru necesarul în casă și pentru o vacanță modestă cu familia. Ei caută să compenseze ceea ce le-a lipsit încă de mici și, prin urmare, își doresc să se simtă apreciați și împliniți la locul de muncă și în societate.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Alexandra Popescu
Alexandra Popescu
Alexandra Popescu este analist la Centrul de Analiză și Prognoză pentru Orientări Strategice.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Claudiu Cazacu, XTB: Agricultura oferă României premisele de a deveni centru regional logistic și de producție

România are argintul pe podiumul european al importatorilor și...

De ce e greu de prezis ce decide Fed

de Mohamed A. El-Erian S-ar putea crede că prezicerea următoarelor...

Star Taxi – creștere de 30% a numărului de mașini disponibile la nivel național

25 de lei plătesc în medie românii pentru o...