Chiar dacă au trecut aproape 12 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, țara noastră încearcă în continuare să reducă decalajele indicatorilor importanți în raport cu media Uniunii. Ne luptăm din 2007 pentru a ne apropia de celelalte țări membre, însă, din păcate, nu am reușit decât să depășim în anumite momente Bulgaria, cu care împărțim ultimele două locuri în majoritatea statisticilor care implică elemente relevante pentru nivelul de trai.

 

După o perioadă lungă de revenire, ca urmare a crizei economice ce a debutat în 2008, indicatorii economici din România înregistreză valori care pentru o parte a liderilor politici reprezintă un real succes. Totuși, este de datoria noastră, ca analiști, să evaluăm corect și să anticipăm pericolele ce se află în spatele unor cifre aparent îmbucurătoare. Astfel, ne-am propus să comparăm o serie de indicatori relevanți pentru stabilirea nivelului de trai efectiv și să stabilim dacă un singur indicator (în acest caz, creșterea economică) poate fi determinant pentru ilustrarea stării de fapt a economiei.
Înainte de a discuta despre orice tip de indicator trebuie convenit asupra a ceea ce înseamnă în contextul dat. Concret, nivel de trai (engl. standard of living) înseamnă, conform Cambridge Dictionary, nivelul de confort pe care oamenii dintr-o anumită clasă socială, țară etc. îl au sau cantitatea și tipul de produse și servicii pe care le pot cumpăra. Pe cale de consecință, premisa că nivelul de trai al României se îmbunătățește ar trebui să aibă la bază mai degrabă indicatori precum puterea de cumpărare, inflația sau salariul mediu net decât creșterea economică.
Acest lucru este relevat și de exprimarea grafică a evoluției acestor indicatori:

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament