Categoria muncitorilor necalificaţi e formată din ce în ce mai mult din tineri. Cu ocazia lansării studiului privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016-2017 s-a vorbit chiar despre generaţii de necalificaţi care se ridică: „Pe intervalul de vârstă sub 30 de ani ponderea muncitorilor necalificaţi este foarte mare, practic dublă faţă de cea a muncitorilor calificaţi. Cu alte cuvinte, constatăm că nivelul de calificare al generaţiilor care vin din urmă este mai redus decât al celorlalte generaţii şi din acest motiv constatăm că avem şi ocupaţii cu risc major, cerute de industrie, ocupaţii tehnice, pentru muncitori calificaţi, cu pondere majoritară a salariaţilor cu vârsta de peste 50 de ani”, semnalează dr. Marian-Mihai Cioc, unul dintre coautorii studiului, împreună cu dr. Oana-Cătălina Ţăpurică şi dr. Florin Tache. Studiul a fost iniţiat de Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) şi elaborat cu susţinerea Inspecţiei Muncii. „Scăderea nivelului de calificare scade capacitatea de a merge la studii superioare”, accentuează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, semnalând că ponderea mare a eşecului la examenele care încheie învăţământul general şi cel mediu va accentua pe termen lung deficitul de calificare înaltă. Cerinţa stringentă este „să stimulăm lumea să fie mai competentă, mai educată. Structura economică a populaţiei trebuie să fie îmbunătăţită. România are nevoie să-şi refacă potenţialul de competenţe”, conchide Cristian Pârvan.

 

Studiul este definit ca „o continuare a preocupărilor dezvoltate de către PIAROM în ultimii ani de a analiza principalele particularităţi ale pieţei muncii din România şi de a evidenţia domeniile pe care se poate sprijini dezvoltarea durabilă a ţării noastre în domeniul angajării şi competitivităţii forţei de muncă”. Structural, studiul cuprinde „tendinţele generale privind evoluţia forţei de muncă în perioada 2016-2017”; „structura şi dinamica forţei de muncă la nivelul principalelor sectoare angajatoare”; „dinamica şi structura forţei de muncă în sectorul de cercetare-dezvoltare şi inovare”; „dinamica forţei de muncă la nivelul sectoarelor dominate de capitalul autohton”. Sursele de informare le constituie datele furnizate de inspectoratele teritoriale de muncă, Institutul Naţional de Statistică, Institutul European de Statistică Eurostat.

Meserie nici măcar pe jumătate

În învăţământul profesional au fost ocupate în prima etapă a admiterii pentru noul an școlar (2018-2019) 18.114 locuri: 15.520 în învățământul profesional clasic, 2.594 în învățământul dual, pe bază de contract între agent economic, şcoală şi elev. Pentru etapa a doua de admitere, care a început la 31 august, sunt disponibile 21.951 de locuri (18.922 pentru învăţământul profesional, 2.959 pentru învăţământul dual).
Între ocupaţiile cu cele mai multe locuri deja ocupate se află mecanic auto, ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie, bucătar, patiser, mecanic agricol etc. Au fost ocupate în procentaj maxim locuri strict limitate numeric la cerinţe specializate ale unor agenţi economici: electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, operator la maşini cu comandă numerică, sudor, rectificator, lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic. Înscrieri zero au fost pentru zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, fierar-betonist, zootehnist, preparator produse din carne şi peşte, horticultor, constructor căi ferate etc.