Economia României trage frâna de mână, ritmul de creștere încetinește, iar asta se vede atât în analizele Comisiei Europene, în cele ale Consiliului de Administrație al BNR, cât și în analizele independente ale unor companii din economia reală. Membrii CA al BNR sunt reticenți că investițiile își vor reveni, cel puțin pe termen scurt, și subliniază că în contextul rectificării bugetare ce ar trebui efectuată vara asta, guvernul ar putea aplica măsuri „în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită”, reiese din minuta celei mai recente ședințe a BNR. Potrivit BNR, expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II și III, iar investițiile private vor avea de suferit ca urmare a măsurilor ce vor fi luate de guvern în contextul rectificării bugetare.

Alte incertitudini cu privire la evoluția economiei vin și dinspre Ministerul de Finanțe, adică de acolo de unde sunt dictate conduita fiscală, dar și politica de venituri bugetare. Din nou, accentul pus preponderent pe cheltuieli și păstrând investițiile la un nivel minimal determină accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, chiar dacă economia bazată pe consum și stimulată de consum aduce un plus în buzunarele românilor. Cum arătam mai sus, sunt așteptate noi măsuri în contextul rectificării bugetare care să aibă ca obiectiv încadrarea deficitului bugetar în ținta stabilită, ținând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor.

La rândul lor, investitorii trag un semnal de alarmă privind inflația, cursul valutar și blocajul financiar. Potrivit analiștilor de la CITR Group, motorul economiei românești se supraîncălzește, iar decalajele se adâncesc. Aproape 80% din businessul românesc este produs de doar 4% dintre companii, ceea ce înseamnă un grad de expunere la risc extrem de mare și de concentrat. Potrivit CITR Group, numărul companiilor de impact în distress (restructurabile și insolvabile) a ajuns la sfârșitul anului trecut la 51%, depășind numărul companiilor finanțabile (sănătoase). 20% din companiile de impact au atins acest prag (un milion de euro active) în ultimii doi ani, iar profitabilitatea acestora este sub 4%. Deși numărul companiilor de impact crește comparativ cu anul precedent, procentul de 4% al acestora în piață rămâne neschimbat, iar valoarea lor ca pondere în economie crește exponențial.

Mai mult de jumătate din cei aproape 4 milioane de salariați din România sunt angajați în companii de impact. Anca Manițiu, CEO al CIT Restructuring, spunea: „De la an la an remarcăm o concentrare tot mai mare a pieței, din perspectiva cifrei de afaceri, în jurul companiilor de impact. Deși ponderea companiilor mici se menține într-un procent covârșitor de 96%, acestea au un impact din ce în ce mai mic. Importanța lor economică, dată de volumul businessului realizat, se diminuează continuu, dinamică ce conduce la o polarizare tot mai puternică a mediului de afaceri, între companii de impact și restul companiilor, dar și la o accentuare a decalajelor în interiorul categoriei de impact, între companiile finanțabile, care performează tot mai bine pe zi ce trece, și cele cu dificultăți, ai căror indicatori se deteriorează.”

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI
Daniel Apostol este jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța.