Din păcate, în ultima lună timpul nu mi-a permis să fiu prezent activ în Social Media. Totuși, am reușit să citesc (chiar pe LinkedIn) unul sau două articole foarte interesante despre România și despre potențialul ei macroeconomic.

În contextul actual – atât cel global, geopolitic, afectat de Brexit, cât și cel personal, afectat de apropiata mea plecare – consider că este foarte important să reafirm locul și importanța crucială a României pe piața europeană.

Din punct de vedere macroeconomic, România este astăzi cea mai performantă țară membră UE. Reprezentăm al patrulea cel mai important bazin economic al Uniunii și, în majoritatea industriilor, gradul de penetrare al pieței este încă scăzut, raportat la potențialul acesteia.

România reprezintă, așadar, cea mai dinamică piață europeană – una foarte atractivă atât pentru investitori, cât și pentru micii agenți economici. Este esențial, însă, ca tot acest trend favorabil să se traducă într-un trai mai bun pentru românii de rând.

Consider că este vital să întărim clasa de mijloc, motorul oricărei economii sănătoase. Consider că antreprenorii care acumulează profit trebuie să învețe – dacă nu au învățat deja – să întoarcă o parte din acest profit angajaților, cea mai importantă resursă a unei companii.

În Allianz-Țiriac, am pus oamenii (atât angajații, cât și clienții noștri) în centrul strategiei noastre de business. Oamenii sunt cei care catalizează performanța într-un business și tot ei sunt aceia care pot aduce schimbarea pozitivă.

Din păcate, am observat în ultimii patru ani că mulți dintre voi, românii, nu sunteți conștienți de acest potențial formidabil pe care îl aveți. Vă minimizați meritele. Am întâlnit de multe ori aici o cultură a resemnării, a lui „asta este!”.

Observ însă, atât în compania pe care încă o conduc, cât și în general, în jurul meu, o schimbare de mentalitate. Se întrevede curajul și o cultură a antreprenorialului, a inițiativei, care înlocuiește încet, dar sigur, mentalitatea execuției.

Începem să realizăm cât de important este să nu stăm pe loc. Desigur, pentru a beneficia de tot acest trend macroeconomic pozitiv, avem nevoie de sprijinul statului. Avem nevoie de infrastructură și, poate în primul rând, avem nevoie să depolitizăm mediul privat.

Am observat în acești patru ani de când sunt aici un alt paradox interesant. Vă vorbiți țara de rău. În vreme ce noi, expații, vorbim cât se poate de elogios despre România, ori de câte ori avem ocazia. Faceți voi asta! Nu vă mai vorbiți de rău concetățenii. Fiecare popor are uscăciunile sale. Nu există nicio cultură perfectă.

În familia AZT, am reușit să dărâmăm aceste mituri culturale ale resemnării și le-am transformat în mituri benefice, ale transformării pozitive, ale performanței. Punând oamenii în centrul companiei, am reușit, cred eu, să ne redefinim mentalitatea.

Românii au nevoie să fie inspirați să creadă din nou în țara lor. Este nevoie, desigur, de o strategie națională pe termen lung. Aveți nevoie de un set de valori naționale care să vă reprezinte și în care să credeți. Tinerii trebuie să rămână sau să se întoarcă în țară.

Exemplul din Coreea de Sud, care într-o vreme de instabilitate economică și-a trimis tinerii la școală în străinătate, pentru a se specializa și pentru a pune apoi umărul la reclădirea țării, este unul foarte bun pentru România.

Din nou, oamenii trebuie puși în mijlocul strategiilor de dezvoltare – atât la nivel național, cât și privat, pentru fiecare antreprenor și pentru fiecare agent economic. Aceștia trebuie să fie mulțumiți pentru a performa, pentru a-și plăti taxele, pentru a fi niște buni cetățeni.

Apoi, multiculturalismul este esențial. Suntem o țară profund europeană, cu influențe din atâtea mari culturi. Istoria ne arată că locul nostru este în Europa, iar în condiții de pace și stabilitate putem deveni o parte integrată și importantă din economia europeană.

Pacea și stabilitatea socio-economică sunt esențiale – și sunt motivul pentru care s-a născut Uniunea Europeană. Din păcate, cred că noi, europenii, uităm cam ușor aceste lucruri. Cădem prea ușor în păcatul xenofobiei, al autoizolării culturale – iată exemplul Brexit!

Trăim într-una dintre cele mai frumoase zone geografice ale Uniunii Europene, într-o oază de natură sălbatică, de autenticitate și de omenie, într-un context socio-economic global marcat de aglomerări urbane, de stres cronic, chiar de fenomenul „burnout”.

Sunt convins că România poate profita de acest context, dacă reușim să gândim strategic, pe termen lung – nu doar la profitul pe termen scurt, dacă reușim să reclădim o infrastructură sănătoasă pentru turism și dacă ne străduim să îmbunătățim serviciile.

Sunt convins că ne putem poziționa sociocultural ca un liant între Est și Vest, mai ales în acest nou context de instabilitate la nivelul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, cred că este o datorie a noastră, de cetățeni europeni, să punem umărul la reconsolidarea Uniunii.

Cultural și sociopolitic, România reprezintă antiteza la Brexit. Am un sentiment ciudat în ceea ce vă privește: pe măsură ce mi se apropie plecarea, simt nevoia să-i îndemn tot mai mult pe actualii mei concetățeni, pe voi, românii, să rămâneți aici.

România este o insulă de oameni calzi, în mijlocul Balcanilor. Țineți foarte mult la valorile familiei și vă văd ca pe niște oameni puternici, care se pot mobiliza pentru a reuși. Sunteți flexibili, creativi, descurcăreți. Dar trebuie să vă acordați mai multă încredere.

În România, am învățat că „acasă” nu este unde te-ai născut, ci acolo unde ești înconjurat de oameni care te inspiră și care te fac să te simți de-al lor. Așa m-am simțit eu la voi în țară. Și datorez asta, în primul rând, colegilor mei, dar și românilor pe care am avut plăcerea să îi cunosc.

Mă simt cetățean european, cu inima în România.