Laurence Tubiana
CEO al Fundației Europene pentru Climă
Pandemia de COVID-19 a schimbat lumea într-o perioadă de timp remarcabil de scurtă. Ne aflăm în mijlocul unei crize sanitare, economice, sociale și de mediu fără precedent, iar modul în care răspundem va modela economia globală pentru viitorul previzibil. Mai pe subiect, viteza, scara și conținutul planurilor de recuperare de astăzi vor determina dacă vom atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG-urile) pentru 2030 și dacă vom îndeplini obiectivele Acordului Climatic de la Paris.
Recuperarea va fi un moment critic pentru cooperarea globală. Pandemia a subliniat faptul că țările care acționează pe cont propriu nu pot lupta împotriva celor mai urgente provocări. Însă a pus și o presiune substanțială pe sistemele noastre de cooperare internațională. Dat fiind faptul că SUA se concentrează pe sine, este de maximă importanță ca Europa și China să lucreze împreună pentru a găsi soluții pragmatice.
O parte dintre aceste procese ar trebui să implice o trecere de la discuțiile diplomatice izolate la discuții mai ample, care să includă toți participanții comunității globale. Printr-un summit bilateral (în prezent programat pentru decembrie 2020) și planurile lor de recuperare, Uniunea Europeană și China au o oportunitate unică de a conduce lumea către o direcție mai sustenabilă. Fundațiile au fost deja pregătite, sub forma Pactului Verde European și al programei „Civilizația Ecologică” a Chinei. Fiecare dintre aceste planuri are implicații vaste pentru restul lumii.
În ceea ce îl privește, Pactul Verde European oferă un ghid pentru atingerea unui nivel zero de emisii până în 2050 și pentru crearea unei economii a UE atât sustenabilă cât și competitivă la nivel global. Chiar și în confruntarea împotriva crizelor sanitară și economică actuale, UE a rămas hotărâtă să urmeze această cale. În ciuda aprinselor discuții interne privind solidaritatea financiară, Europa s-a hotărât că viitorul său trebuie să fie verde.
Guvernele europene au adoptat această abordare deoarece cetățenii lor au cerut-o și pentru că este în mod clar în interesul lor să investească în industrii și locuri de muncă bune pentru viitor. Tehnologiile și serviciile cu emisii zero de carbon sunt din ce în ce mai des privite drept investiții inteligente, pe când activele din sectorul combustibililor fosili sunt deja pe cale a deveni „blocate”. Multe dintre companiile importante au adoptat planuri de a atinge o producție sustenabilă și o neutralitate a carbonului, iar investitorii și acționarii analizează din ce în ce mai atent acele companii care încă nu au urmat exemplul.
În modelarea fondului de recuperare în urma pandemiei al UE, denumit Noua Generație a Uniunii Europene, și a bugetului pe următorii șapte ani ai blocului, liderii europeni au căzut în mod unanim de acord în această vară că 30% din pachetul total de 1,8 trilioane de euro (2,12 trilioane de dolari) ar trebui îndreptat către investiții verzi. Celelalte cheltuieli va trebui să „nu afecteze” mediul și să rămână compatibile cu obiectivele Acordului de la Paris.
Mai mult decât atât, Pactul Verde va susține acum agenda internațională a Europei pentru următoarele 18 luni. UE va face eforturi pentru o redresare unificată, sustenabilă și orientată către viitor, concentrându-se pe măsuri climatice, digitalizare și leadership global. Iar făcând din Pactul Verde un model pentru alte țări care încearcă să iasă din criza COVID-19, abordarea UE deschide ușa către o cooperare mai profundă cu China.
Până la urmă, ambele sunt puteri globale care au în comun un angajament față de dezvoltarea sustenabilă și care au adoptat aceleași obiective finale: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la zero, protejând biodiversitatea și obținând o dezvoltare durabilă și echitabilă pentru toată lumea. Așadar, ambele ar trebui să își aducă strategiile politice într-o formă internațională înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) din noiembrie 2021. Fiecare poate da un exemplu sporindu-și obiectivele de reducere a emisiilor până în 2030, la un nivel ce se conformează Acordului de la Paris.
Între timp, următorul summit UE-China va oferi o oportunitate de a rezolva problemele privind comerțul și investițiile. După cum se clarifică în Pactul Verde, UE intenționează să adopte o taxă de carbon la frontieră, în special în sectoarele masiv expuse competiției internaționale. Taxa europeană și rolul mai vast al comerțului în stimularea decarbonizării vor reprezenta elemente esențiale de pe agenda summitului.
O altă zonă cheie a angajamentului va fi reprezentată de finanțele sustenabile. Pe lângă stabilirea unor noi criterii și standarde contabile bazate pe climat, comunitatea internațională trebuie să își extindă asistența către țările în curs de dezvoltare care au fost grav lovite de pandemie. Aici, China și UE pot pune accent pe necesitatea ca toate țările să primească spațiu fiscal și suport extern pentru recuperarea investițiilor în dezvoltarea sustenabilă. În acest scop, schimburile „datorie pentru natură” pot reprezenta o idee a cărei vreme a sosit.
Deși trăim timpuri dificile pentru multilateralism, UE și China se află în poziția unică de a conduce lumea către un nou etos al cooperării. Pandemia de COVID-19, ca și crizele climatică și a biodiversității reprezintă un exemplu clar de problemă globală care necesită o soluție globală. Însă cooperarea nu va avea loc decât dacă există un acord privind nevoia de a redresa modelul de dezvoltare prevalent. Creșterea bazată într-o prea mare măsură pe exploatarea intensivă a resurselor naturale nu mai este durabilă.
În proiectarea unui model mai sustenabil pe care să-l poată urma și alții, prioritățile individuale ale Chinei și Europei nu trebuie să fie identice; ele trebuie doar să aibă caracteristici comune. Ambele ar trebui să îmbrățișeze investițiile sporite în bunuri publice, măsurile de schimbare a modelelor de consum și modificările asupra procesului de globalizare economică, care în prezent generează mai multă opunere decât acceptare și au dat naștere unui val de protecţionism.
În loc de a privi planurile de redresare de astăzi și negocierile de mâine privind clima și biodiversitatea ca fiind căi separate, China și UE ar trebui să își lărgească concepția asupra „diplomației verzi”. Pactul Verde și Civilizația Ecologică sunt modele pentru modelarea dezvoltării naționale și regionale, precum și pentru angajare internațională pentru viitor. Servind ca bază pentru discuții între țări, aceste planuri pot și ar trebui să devină piesele de rezistență ale reconstrucției globale postpandemie.
Înțelegerea interconexiunilor dintre toate țările și toate modelele de dezvoltare va fi critică pentru încheierea actualelor războaie comerciale și punerea lumii pe calea către sustenabilitate, prosperitate și pace. A venit momentul ca lumea să lucreze împreună pentru a crea o nouă rezoluție. Vom avea nevoie de lideri cu viziune și curaj, iar în prezent China și Europa sunt cele care s-au poziționat cel mai bine pentru a pregăti agenda.
Următorii doi ani vor fi critici. Avem oportunitatea de a corecta un sistem economic defect, a repara o planetă deteriorată, a reconstrui contractul social și a reinventa guvernarea globală. Nu trebuie să o irosim.
Laurence Tubiana, fost ambasador al Franței la Acordul de la Paris – convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, este CEO al Fundației Europene pentru Climă și profesor la Sciences Po, Paris.
