Date:

Emma Navarro
vicepreședintele Băncii Europene de Investiții

Plasticul pătrunde în oceanele și mările lumii în cantități mai mari ca niciodată, iar pandemia de COVID-19 face parte din problemă. Măști, mănuși și alte forme de echipamente de protecție personală ajung în căile navigabile. Iar World Wildlife Fund estimează că dacă cel puțin 1% din miliardele de măști făcute cu polimer termoplastic numit polipropilenă sunt aruncate pe jos în loc de a fi depozitate în coșuri de gunoi adecvate, până la 10 milioane pe lună vor ajunge în mediu sub formă de poluare.

Astfel de avertismente ar trebui să servească drept aducere aminte că indiferent cât de gravă este criza COVID-19, răspunsul nostru trebuie să includă angajamente pe termen lung față de mediu. Chiar și fără pandemie, a aborda problema plasticelor și a poluării oceanului ar fi o acțiune de foarte mari proporții. De fapt, este dificil să exagerăm când vine vorba despre această provocare. Aproximativ 10 milioane de tone de plastic sunt eliminate în ocean în fiecare an, iar Ocean Conservancy consideră că deja există în jur de 150 de milioane de tone metrice care circulă în mediile marine.

Poluarea generată de bunurile mai mari din plastic, cum ar fi sticlele, ar putea fi oprită prin implementarea unui sistem corespunzător de gestionare a deșeurilor în întreaga lume. Însă bunurile mici din plastic, sub forma așa-ziselor microplastice, vor fi o problemă mai dificil de rezolvat, în primul rând pentru că sunt de-abia vizibile.

Anumite microplastice sunt adăugate în produse cum ar fi pasta de dinți și crema de soare. Altele sunt create atunci când anvelopele vehiculelor se uzează pe drumuri, atunci când hainele se freacă unele de celelalte în mașinile de spălat, sau când plasele de pescuit din nailon se rup în ocean. Multe dintre soluțiile pentru menținerea acestor mici particule din plastic în afara oceanului sunt încă în dezvoltare.

Microplasticele afectează viața și biodiversitatea acvatică în multe moduri, și probabil afectează și oamenii. Atunci când animalele mănâncă plastic, acestea le pot bloca tractul digestiv și trimite semnale incorecte de hrănire către creier. Peștii, în mod deosebit, confundă deseori particulele de plastic cu mâncarea. Și din cauza faptului că aceste mici particule de plastic se acumulează în sistemele lor digestive fără a-i omorî, acestea ajung, de multe ori, în interiorul oamenilor, atunci când mâncăm fructe de mare.
Este de așteptat ca poluarea cu plastic să continue a crește, în special în țările cu un nivel mai mic de venituri, cu economii în creștere. Acest lucru înseamnă că nevoia de a îmbunătăți managementul deșeurilor peste tot în lume și a ajuta țările mai sărace să controleze deșeurile din plastic devine din ce în ce mai urgentă.

Uniunea Europeană a făcut din acest lucru o prioritate, și se lucrează pe mai multe politici pentru rezolvarea problemei. Noul Plan de acțiune pentru economia circulară publicat de Comisia Europeană, de exemplu, propune cerințe obligatorii pentru reciclare și reducerea deșeurilor asociate cu produse cheie cum ar fi ambalajele de plastic de unică folosință. Iar o revizuire a directivei UE privind apa potabilă ar asigura faptul că apa potabilă este monitorizată în mod regulat în raport cu prezența microplasticelor.

În cazul în care toată apa uzată și pluvială din lume s-ar colecta, și dacă am evita toate celelalte deversări în corpuri de apă, am putea opri majoritatea microplasticelor din a ajunge în oceane. Schimbările legislative ale UE privind apa uzată și apa potabilă ar putea reprezenta niște pași importanți către o colectare mai eficientă și un mai bun regim de tratare a microplasticelor. Însă acest lucru va necesita investiții în valoare de mai multe miliarde de euro în fiecare an pentru a reduce volumul de microplastice ce ajunge în căile navigabile. Iar asta doar în UE.

O altă problemă este faptul că sectorul privat nu își poate, de multe ori, permite (sau nu dorește) să investească în soluțiile necesare. Așadar, există, de asemenea, o nevoie urgentă pentru reglementări mai puternice privind microplasticele în sectorul public, ce pot fi acompaniate de standarde de emisie mai stricte, precum și finanțare mai accesibilă pentru investițiile în conformare.

Ca și corpul de împrumut al UE, Banca Europeană de Investiții lucrează pentru multe noi moduri de a finanța proiecte care ar avansa soluții pentru prolema plasticelor. Pentru a aborda în mod direct problema poluării oceanelor, banca și-a luat angajamentul de a finanța sisteme mai bune de gestionare a apei reziduale din întreaga lume. În urmă cu doi ani am adoptat un nou cadru pentru împrumut pentru sectorul apei, astfel încât acum putem acorda mai multă susținere și finanțări pe termen lung utilităților de apă, managerilor de resurse și utilizatorilor industriali de apă reziduală. Dat fiind faptul că aceasta este o problemă globală, sperăm că toate celelalte bănci de dezvoltare vor urma exemplul.

EIB a lansat, de asemenea, o Inițiativă pentru Oceane Curate, în parteneriat cu bănci de dezvoltare din Germania și Franța. Împreună, vom furniza până la 2 miliarde de euro (2,4 miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi, subvenții, și asistență tehnică, pentru a dezvolta proiecte ce înlătură materialele plastice și alte forme de poluare din căile navigabile, înainte ca acestea să ajungă în oceane.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe reglementări inovative pentru a rezolva acele elemente ale crizei plasticului care au rămas fără soluție. În acest scop, colaborăm cu Comisia Europeană, OECD și alte instituții pentru a ajuta la elaborarea unor noi politici și a unor reguli mai stricte pentru a curăța și menține căile navigabile și oceanele.

Fiind unul dintre cei mai mari creditori multilaterali în sectorul apei, EIB a furnizat multe miliarde de euro pentru proiecte în acest sector, în întreaga lume. În ciuda pandemiei, schimbarea climatică și sustenabilitatea mediului rămân niște priorități pentru noi. Însă restul lumii trebuie, de asemenea, să recunoască cât de important este ca, pe termen lung, să investim în politici și infrastructuri pentru a proteja o resursă ce este vitală nu doar pentru economiile noastre, ci și pentru supraviețuirea noastră.


Emma Navarro este vicepreședintele Băncii Europene de Investiții.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Noile reglementări UE pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, tema centrală a Forumului România Eficientă 2024

Creșterea performanței energetice a clădirilor, responsabile pentru 40% din...

Lavazza – cifră de afaceri de peste 3 miliarde de de euro în 2023

Consiliul director al Grupului Lavazza a aprobat declarațiile financiare...

Hidroelectrica propune repartizarea a 100% din profitul realizat în 2023 către acționari

Hidroelectrica propune acționarilor repartizarea a 100% din profitul net...

Cometex inaugurează cel de-al 11-lea parc comercial din rețeaua sa în orașul  Hunedoara 

Cometex, companie dezvoltatoare de parcuri comerciale deschide pe 28...