Propaganda antioccidentală în 15 pași

Date:

1. Obiectivul dumneavoastră va fi subminarea încrederii în faptul că România a beneficiat de pe urma integrării în UE și a investițiilor străine directe, prin autovictimizare. Nu veți promova reorientarea geostrategică a României, ci mai degrabă izolaționismul pe principiul că România nu are niciun partener adevărat cu care să aibă o relație reciproc avantajoasă.

Estimările arată că în perioada de preaderare la UE, România a fost beneficiara unei asistențe financiare nete de 26,5 miliarde euro, în timp ce, în perioada post-aderare, România a mai beneficiat de o finanțare netă (după scăderea contribuțiilor la UE) de 26 miliarde euro, bani care au fost transferați de la țările mai dezvoltate ale UE către România. Dar acest lucru este cunoscut doar de o parte a populației, polarizarea economică creând zone defavorizate, care practic au beneficiat prea puțin de aceste transferuri. Din acest motiv, în aceste zone veți găsi în primul rând contestatarii beneficiilor aderării la UE.

2. Atenție! Subminarea încrederii în relațiile economice și politice cu Occidentul nu se va face prin sugerarea la schimb a altor parteneri externi.

Pentru că pur și simplu nu există o alternativă reală la finanțarea dezvoltării României și, din acest motiv, nu aveți nicio șansă să o prezentați într-un mod credibil. Privind la sumele imense, menționate mai sus, de care a beneficiat România, devine limpede că nicio economie națională sau grup economic nu ar fi avut o motivație suficient de puternică sau capacitatea de a furniza o finanțare atât de generoasă.  Mai mult decât atât, prin sugerarea unei alternative nu vă doriți să fiți etichetați ca avocați ai altor coordonate geopolitice. Trebuie să fiți văzuți ca avocați ai unui curent naționalist prin care puneți țara și poporul înainte de toate.

3. Atribuiți-vă eticheta de „naționalist” și purtați-o cu mândrie.

Nimeni nu o să vă acuze pentru asta. Mai mult, este un curent de opinie în creștere în Europa, care va prinde din ce în ce mai mult și în România. O astfel de etichetă vă va pune la adăpost de orice suspiciune de parti pris-uri, chiar dacă naționalismul izolaționist este un lux pe care nici cei bogați nu și-l mai pot permite, cu atât mai puțin o țară în curs de dezvoltare precum România.

4. Teza dumneavoastră este că eșecurile și neîmplinirile României din ultimele decenii sunt cauzate exclusiv de conspirația țărilor dezvoltate, care și-au propus să colonizeze România, să o dreneze de resurse și să îi distrugă industria, care, dacă ar fi rămas la locul ei, ar fi concurat de la egal la egal cu firmele occidentale, împiedicându-le să cucerească piața românească.

În 25 de ani, multă lume a uitat decapitalizarea accelerată pe care politica ceaușistă de rambursare forțată a datoriei externe a produs-o în anii ’80. Chiar dacă în comparație cu 1990 România exportă acum de aproape 11 ori mai mult, mulți vor fi uitat deja starea reală a firmelor românești din 1990 și vor fi tentați, mai ales nostalgicii, să vă dea dreptate și să vă susțină. Eventual vă puteți ajuta cu filmulețe din perioada liberală a regimului Ceaușescu, din anii ’70, imagini romanțate pe care mulți tineri, care nu au cunoscut regimul comunist, le-ar putea extrapola și pentru perioada anilor ’80.

5. Faceți referire cu obstinație la dezindustrializarea României, despre care veți susține că a avut loc în favoarea firmelor străine.

Investițiile străine directe din România în cei 10 ani de când este membru al UE au fost de aproximativ 30 miliarde euro. O parte dintre ele efectuate însă în domeniile imobiliare și servicii. Din acest motiv, impactul vizual al fabricilor închise va fi mult mai puternic decât apariția unor blocuri de birouri în care operează programatori. E un aspect de care puteți profita, chiar dacă în 2014, pentru prima dată, valoarea adăugată produsă în sectorul IT a depășit valoarea adăugată produsă în agricultură. Mai mult, contribuția industriei la PIB-ul României este peste media UE. Dar nu multă lume știe asta.

6. Nu puneți eșecurile și neîmplinirile României pe seama deciziilor interne proaste.

Dacă sunteți confruntați cu exemple clare, pe care nu le puteți combate, sugerați că acele decizii au fost luate doar din cauza presiunii puse asupra României și guvernelor sale de către țările și corporațiile occidentale.

7. Identificați privatizări dubioase sau discutabile și apoi dați-le ca exemplu pentru a generaliza astfel de situații la nivelul tuturor privatizărilor realizate în România cu investitori străini, mai ales occidentali.

În cazul privatizărilor de succes, pledați pentru faptul că investitorii străini au plătit prea puțin față de cât ar fi trebuit, cumpărând România pe nimic sau faceți referire la transferul de profit în străinătate, fără să mai menționați că este o problemă cu care se confruntă și Europa Occidentală.

8. Teza dvs. trebuie să fie că firmele de stat profitabile nu trebuie privatizate.

Chiar dacă sunt numeroase exemplele în care firme de stat profitabile au sfârșit prin a se apropia sau a intra în insolvență, invocarea interesului strategic al României poate să vă ajute să ieșiți ușor din orice încurcătură, fiind argumentul suprem, ce nu dă greș. Nici privatizarea firmelor de stat aflate pe pierdere nu trebuie încurajată, argumente foarte utile aici fiind cele precum: interesul strategic, protecția forței de muncă sau suma prea mică pe care investitorii vor să o ofere.

9. Stimulați curentul de opinie al scăderii în continuare a taxelor și impozitelor.

Astfel de demersuri vor găsi în permanent audiență în rândul unei părți semnificative a populației și mediului de afaceri. Cultivați ideea că majorarea deficitului bugetar nu reprezintă de fapt niciun pericol pentru România și că, de fapt, este o condiție impusă de occidentali, pe care ei însă nu o respectă. Cultivați sentimentul de persecuție la care sunt supuși românii în pofida excepționalismului lor. Evitați orice referire la distanța enormă de dezvoltare economică și credibilitate care fac, până la urmă, diferența între țările dezvoltate și România în ochii investitorilor străini și care le permit să finanțeze deficite mai mari cu costuri mai mici. Sau sprijinul pe care Banca Centrală Europeană îl poate da la nevoie acestor țări prin injecții de lichiditate și achiziția de titluri suverane.

10. Faceți referire la cifre cât mai multe și cât mai aiuritoare.

Puțină lume se va repezi să le verifice, dar mulți se vor grăbi să le distribuie mai departe, tocmai datorită faptului că vor dori să fie primii distribuitori ai „informațiilor” uimitoare pe care nimeni altcineva nu le cunoștea.

11. Invocați cât mai multe surse, chiar dacă nu sunt credibile.

Profitați de site-urile cu tentă antioccidentală care au apărut în ultima vreme, chiar dacă multe dintre ele nu au niciun fel de notorietate pentru credibilitate. Din nou, puțină lume se va obosi să le verifice. De altfel, influențarea rezultatelor alegerilor din SUA prin răspândirea de știri false pe internet este acum studiu de caz și motiv de investigație. Dacă a funcționat în SUA, poate funcționa și în România.

12. Folosiți la maxim bâlbele decidenților din UE și din Occident pentru a sădi neîncrederea și circumspecția în ce privește modelele de guvernanță occidentală.

UE și Zona Euro nu sunt nici pe departe instituții cu o funcționalitate optimă. Criza nu a făcut decât să scoată la vedere toate fisurile instituționale și economice și incapacitatea liderilor de a veni cu soluții. Nu pierdeți nicio oportunitate oferită.

13. Dați ca exemplu de urmat abordările politice și economice actuale neortodoxe ale țărilor din Europa Centrală.

Tentația va fi întotdeauna de a căuta exemple care să ne confirme opiniile deja formate. România a avut un apetit scăzut de a urma reformele economice realizate de aceste țări în ultimii 20 de ani, dar agendele populiste și naționaliste vor prinde mult mai repede la publicul larg. Publicul va ignora investițiile străine occidentale masive de care aceste țări s-au bucurat și avansul de dezvoltare de cel puțin 10 ani în fața României care le permite să facă experimente pe care România nu și le poate permite.

14. Răspândiți aceste idei în primul rând prin rețelele de socializare, folosind mai multe categorii de distribuitori:

a. Naivii utili, adică cei ignoranți sau neinformați, care au impresia că le știu pe toate.

b. Teribiliștii, adică cei care vor tot timpul să fie remarcați, motiv pentru care susțin și distribuie pe rețelele de socializare orice idee care este împotriva ideilor „main stream”.

c. Naționaliștii.

d. Cei pe care într-un fel sau altul îi puteți co-interesa.

Veți rămâne surprinși să constatați câte persoane care au beneficiat de educație sau instruire occidentală sunt dispuse să propage mesaje anti-occidentale, neasumându-și responsabilitatea distribuirii în masă a unor informații false sau care frizează absurdul. O abordare de tipul „nu știu dacă e adevărat, dar eu vă trimit oricum” va pune la adăpost de orice posibilă acuzație de inducere în eroare.

15. În final „calomniați, calomniați, ceva tot vă rămâne”.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Atenție la valoarea în vamă – noi ghiduri de simplificare emise de Comisia Europeană vin în sprijinul importatorilor

de Mihai Petre, Director, Global Trade, EY RomâniaCosmin Dincă,...

PwC Internal Audit Study: Îngrijorați  de riscurile tot mai mari, managerii vor ca auditul să acționeze mai rapid și din proprie inițiativă 

de Mircea Bozga, Partener PwC România Managementul companiilor își dorește...

B.D.G. Import își extinde portofoliul prin parteneriatul cu William Grant & Sons

B.D.G. Import, singura companie cu acționariat 100% românesc din...