Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a continuat ciclul dezbaterilor sub genericul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” cu o analiză având ca temă „Finanţarea dezvoltării României în contextul noilor modele de finanţare a dezvoltării în Uniunea Europeană şi în lume”. Au participat exponenţi ai unor bănci comerciale, asociaţii profesionale de specialitate, fonduri de investiţii, companii furnizoare de servicii financiare digitale. Cadrul reuniunii a fost asigurat de impozanta sală de consiliu a CEC Bank. Participanţii au fost salutaţi de Laurențiu Mitrache, director general-preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank, care, din perspectiva practicii bancare, a făcut o pledoarie pentru educaţie în general, nu numai financiară. Totodată, a formulat îndemnul de a recepta în sens optimist chiar şi aspectele negative de profil, adică dintr-o perspectivă care poate deveni pozitivă.
Preşedintele ASPES, dr. ec. Constantin Boştină, a fixat evenimentul în contextul tematic şi de idei al întregului demers academic, subliniind încă o dată că este o „dezbatere în mai multe etape, cu faţa spre viitor, pornită de la prezentul României, în corelaţie cu ce se petrece în Europa, în lume”. Fiind o acţiune de investigaţie ştiinţifică, axată pe experienţă practică şi pe inteligenţă creatoare, proiectul este fundamentat „pe cercetare, pe realitatea vieţii şi nu are câtuşi de puţin caracter politic, ci îşi propune să ofere o imagine argumentată despre cum ar trebui să fie evoluţia economică, socială, culturală a României în următoarele câteva decenii”.

Petru Rareş: Fondurile de investiţii reprezintă 15 trilioane de dolari la scară mondială

În calitate de coordonator al dezbaterii, Petru Rareş, vicepreședinte al ASPES, membru în Consiliul de Administraţie la Banca Românească SA şi membru în Consiliul de Administraţie la Garanta Asigurări SA, a reamintit că „în acest moment, fondurile de investiţii reprezintă 15 trilioane de dolari la scara întregii lumi”, iar noi, „în Europa, ne găsim în centrul celui mai consecvent ecosistem din acest punct de vedere, cu structuri de finanţare corente. Condiţia reuşitei este să aplicăm corect modelele existente”.


Pornind de la fundamentarea conceptuală oferită de coordonatorul dezbaterii, au fost abordate subiecte precum „noi paradigme de finanțare a dezvoltării în lume, în Uniunea Europeană și în România, repoziționarea istorică a statului în centrul proceselor de finanțare a dezvoltării și apariția de noi arhitecturi instituționale globale, europene și naționale (fonduri naționale și regionale de investiții pentru dezvoltare, bănci de dezvoltare și instituții financiare pentru dezvoltare regionale, continentale și mondiale, instituții financiare specializate pentru IMM-uri, mecanisme de garantare și contragarantare a creditelor și investițiilor, agenții de credit de export tip Exim Bank, dezvoltare de finanțări alternative prin tehnologii financiare digitale tip FinTech, Open Banking”.


Un subiect de interes s-a dovedit „finanțarea proceselor de incluziune financiară a IMM-urilor și a persoanelor fizice nebancabile”. Au fost aduse în discuţie „evoluții în Uniunea Europeană și în economia românească pentru dezvoltarea infrastructurii financiare dedicate finanțării dezvoltării prin înfintarea fondului național de dezvoltare şi a unei bănci de dezvoltare”. Au fost formulate idei pentru „întărirea rolului Exim Bank în promovarea exporturilor, amplificarea capacității financiare a mecanismelor de garantare și contragarantare, includerea subsistemelor financiare naționale în sistemul de finanțare a dezvoltării în Uniunea Europeană, adaptarea și implicarea operatorilor financiari cu capital privat din România la noile modele de finanțare a dezvoltării pe plan global și european”.

Leonardo Badea: Aşteptările sunt ca în 2040 finanţarea în economie să se facă preponderent prin pieţele financiare nebancare

Pornind de la date oferite de European Savings and Retail Banking Group şi de Ancheta statistică a Comisiei Europene privind accesul la finanţare al companiilor din noiembrie 2014, Leonardo Badea, președinte Autorității de Supraveghere Financiară, a făcut observaţia că „în Uniunea Europeană finanţarea prin piaţa de capital este mai mică de jumătate din total: 43% în Germania, 33% în Italia, 27% în Spania. Franţa constituie o excepţie cu 55%, alături de Regatul Unit”, pe când „în SUA, ponderea majoră a finanţărilor pentru economia reală este asigurată prin pieţele de capital”. În ansamblu, a spus preşedintele ASF, creditul bancar reprezintă sursa preferată de finanţare pentru peste 60% din IMM-urile din spaţiul comunitar, iar alte forme ocupă poziţii mult inferioare în opţiuni: emiterea de acţiuni – locul 8 (17%), emiterea de obligaţiuni – locul 13 (3%) etc. În România, a continuat Leonardo Badea, „funcţionăm încă după un model de finanţare bazat pe contribuţia băncilor. Tindem însă către altceva, şi această tendinţă se observă, chiar dacă este încă firavă. Important este că e o tendinţă sănătoasă, spre diversificarea surselor de finanţare, spre o pondere mai mare a finanţării prin piaţa de capital”. Ca perpectivă, preşedintele ASF a apreciat că „aşteptările sunt ca în 2040 finanţarea în economie să se facă preponderent prin pieţele financiare nebancare, în special prin piaţa de capital, la costuri foarte reduse şi prin metode mult simplificate. Pentru companiile mari şi pentru stat principalul hub în finanţare va fi bursa de valori, urmată de fondurile de investiţii şi fondurile private de pensii. Pentru companii mici sau persoane fizice, platformele de crowdfunding pot deveni principala sursă de a atrage finanţare, mai puţin birocratică, rapidă şi la costuri minime”.

Gabriela Folcuț, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, a afirmat că „principalul blocaj pentru sistemul bancar românesc este cadrul legislativ. Impredictibilitatea este principala problemă cu care ne confruntăm în momentul de față”.
Stere Farmache, directorul general al Fondului Român de Contragarantare, a expus o serie de instrumente specifice de susţinere financiară, evidenţiate de exemplu în contextul programului Start-up Nation, al ajutoarelor de minims etc.

„Educaţia financiară la nivelul IMM-urilor trebuie îmbunătăţită”, a semnalat Gheorghe Lepădat, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din România.
Alina Toma, președinte-director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, a apreciat că lipsa de credibilitate a sectorului agricol în contextul creditării este dată de caracterul nebancabil al beneficiarilor.
Sanda Popescu, director la Exim Bank a reiterat cerinţa ca “banca de dezvoltare să aibă mandat extins asupra unor sectoare precum infrastructură mare, social, sănătate, incluziune socială”.

Ovidiu Nicolescu: Mai puţin de 25% dintre IMM-uri au apelat la creditare

La raportul dintre economia nomiană şi economia reală s-a referit prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Societăţii Academice de Management din România, preşedintele de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. În opinia sa, bazată pe faptul că „mai puţin de 25% dintre IMM-uri au apelat la creditare (…), IMM-urile percep greşit băncile şi invers”.


Exemple de valorificare a tehnologiei în finanţare au fost reliefate de dr. Daniel Dumitrescu, director general al acceleratorului de bussines InnovX. Investiţia în tehnologie a fost susţinută şi de Daniela Budura, consultant. Prof. univ. dr. Ion Stancu, directorul general al Institutului de Studii Financiare, a descris mecanismul de „finanţare participativă, o modalitate de a apela la surse mai puţin costisitoare pentru IMM-uri”.

Proiectul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” iniţiat de ASPES este conceput sub egida Academiei Române – Secţia de Ştiinte Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu şi are ca parteneri Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociaţia Facultăţilor de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociaţia Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Adrian Mitroi: Dezvoltarea conceptului de fond de investiții strategice naționale este fundamentală pentru utilizarea unui vehicul de capital investițional în finanțarea dezvoltării economice pe termen lung

Prof. univ. dr. Adrian Mitroi, de la Facultatea de Finanțe Asigurări, Bănci și Burse de Valori a Academiei de Studii Economice din București, a subliniat că „dezvoltarea conceptului de fond de investiții strategice naționale este fundamentală pentru utilizarea unui vehicul de capital investițional esențial pentru finanțarea dezvoltării economice sustenabile, susținute, incluzive pe termen lung a României. Prioritatea zero pentru Fondul Român de Investiții Strategice (de guvernanță internă și management investițional) este finanțarea eficientă și productivă a dezvoltării economice a României”, cu accentuarea că „fondul românesc de investiții strategice și de dezvoltare trebuie să fie un deschizător de drumuri cu analize macro, economice și investiționale de referință, un mod de comportament de afaceri modern și corect, cu prioritățile naționale de finanțare bine stabilite, urmărite și raportate”. Referitor la acest fond, profesorul Mitroi a enumerat „10 must have’s and must do’s”, arătând în esenţă că: „(1) Fondul va trebui să exceleze la investiții noi, la proiecte de tip joint venture, private equity. (…) (2) Fondul va avea o abordare unitară, transparentă, de contabilitate modernă a performanței și raportărilor. (…) (3) Guvernanța corporativă a fondului – management financiar stringent, al generării de povești de succes investițional. Spre deosebire de un fond privat care nu face, nu știe sau probabil nu are voie să facă investiții noi pentru dezvoltarea României, Fondul Român de Investiții Strategice trebuie să fie preocupat în primul rând de investiții noi, multiplicative (de exemplu, cele cu costuri mari ale forței de muncă sau cele echilibrate geografic). Inițiativele private sau guvernamentale de tehnologie și digitalizare, de transfer spre cloud și automatizare pot avea acces prioritar la proiectele Fondului. (4) Cum se măsoară performanța (rentabilitatea financiară, dar mai ales socială) a unui asemenea fond? O parte din criteriile de succes sunt de ordin calitativ, social, de menținere sau creare de locuri de muncă sau de finanțare strategică a oportunităților de creștere economică și de dezvoltare ale României. Fondul este un stabilizator economic automat pe termen lung, contraciclic. Obiectivele Fondului (de ordin financiar și social) sunt doar pe termen mediu și lung. (…) (5) Riscul financiar al Fondului este mai mic decât suma riscurilor individuale, deci ratingul aglomerat al întregului portofoliu va fi mai bun. Fondul va oferi investițiilor sale capacitate suplimentară de împrumut și de accesare de finanțări europene și private la preț de risc atractiv (…). Portofoliul de active investiționale purtătoare de risc ale Fondului va avea un risc și deci un rating mai bun decât suma riscurilor individuale. Acest efect va fi favorabil atât companiilor din portofoliu, cât și Fondului. (…) (6)


Fondul românesc de investiții strategice este un fond constrâns de echilibru macroeconomic, de mentenanță a deficitelor pe termen lung. Fondurile suverane din alte țări sunt fonduri de surplus bugetar, care caută plasamente diversificate, de urmărire a randamentelor investiționale decorelate cu cele ale industriilor naționale profitabile care au creat surplusul investițional pe care s-au construit. Modelul fondului român de business este diferit, de preocupare la finanțarea dezvoltării strategice a României. (7) Capacitatea Fondului de a atrage și capital extern pe lângă cea de a (re)aloca resurse în interiorul portofoliului cu management investițional și de risc al Fondului poate deveni un avantaj competitiv. Riscul mai mic înseamnă finanțare mai ieftină și pentru o perioadă mai lungă și un cost al capitalul Fondului mai mic. Ca rezultat, Fondul poate astfel adresa în primul rând finanțarea deficitului investițional al întreprinderilor românești din portofoliul. Capitalul împrumutat favorizează rentabilitatea capitalului propriu, iar diversificarea riscului duce la scăderea costurilor financiare. (…) (8) Pentru o companie din portofoliu, includerea în portofoliul Fondului este benefică. Prezența Fondului în acționariat ar trebui să atragă ușor capital propriu și împrumutat care să mărească substanțial randamentul acționarului inițial. Investițiile eficiente și profitabile conțin majoritar capital împrumutat. Băncile vor fi dispuse să participe alături de Fond la investițiile sale pe termen mediu și lung. (9) Dacă va fi administrat disciplinat și riguros, veniturile Fondului ar trebui să fie în timp suficiente pentru a acoperi cheltuielile de funcționare? Fondul va putea fi constrâns să își acopere cheltuielile doar prin veniturile sale proprii (dividende și dobânzi din plasamente). Pe termen imediat, înființarea și apoi funcționarea fondului vor afecta cheltuielile bugetare, însă pe termen mediu acestea vor fi cu certitudine recuperate. Pe termen lung, beneficiile publice sunt substanțiale. (10) În general, randamentul social al unui fond privat este negativ. Extragerea constantă de dividende și participarea superficială la guvernanță sunt în contradictoriu cu intențiile acționarului majoritar, statul. Fondul privat are reputație mediocră în beneficiul economic al operațiunilor participațiilor sale, nu s-a remarcat prin nicio inițiativă substanțială. Fondul privat este doar un vehicul de investiții financiare, cu intenția simplă declarată de asumare doar de risc de piață emergentă și deci cu așteptări ale acționarilor conforme cu acest deziderat de afaceri. Cum piața noastră este mai mult decât emergentă (criteriul justificării de lichiditate insuficientă a pieței financiare bursiere este corect, dar nedrept), randamentele așteptate sunt mai mari și doar strict financiare. Interesele strategice pe termen lung, economice pe termen mediu și sociale pe termen scurt lipsesc. Remediul compensatoriu și complementar potrivit este Fondul Român de Investiții Strategice de Dezvoltare. Acesta ar trebui să funcționeze chiar de mâine dimineață”.