Prin istoria sa, Rusia exemplifică mai evident, de fapt mai spectaculos, ca multe alte mari puteri faimoasa teorie ciclică formulată de Gianbattista Vico cu secole în urmă, a suișurilor și coborâșurilor epocale – corsi e ricorsi –, în esență a decăderii și renașterii imperiilor. În cele două decenii care au trecut de la instalarea la Kremlin, ca premier/președinte, a lui Vladimir Putin, Federația Rusă s-a înscris din nou pe panta ascendentă a devenirii. Noianul de bilanțuri prilejuit de moment stăruie, mai toate, pe două performanțe: consolidarea statului rus și reconfirmarea ca mare putere mondială. În lumea unipolară/multipolară de azi, lume frământată de căutări și reașezări care țintesc un nou și rezonabil echilibru stabil, Rusia se certifică protagonist tot mai influent, în primul rând în plan politico-diplomatic și militar, își îmbogățește patrimoniul de valori culturale și artistice create de-a lungul timpului, dar, nu mai puțin important, face eforturi perseverente pentru reducerea decalajelor economice care o despart de cele mai dezvoltate state și pentru transformarea sa într-o superputere mondială și sub raport economic și tehnico-științific.
Kremlinul apreciază că situația internațională se află din nou în fața unor mari sfidări la adresa păcii și securității internaționale, care impun responsabilitate, înțelepciune și luciditate politică din partea tuturor marilor actanți ai lumii de azi. Omenirea se află, din nou, sub un spectru amenințător, marcat de distrugerea sistemului de control al armelor, amenințarea teroristă și creșterea numărului de conflicte regionale, apreciază președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Din păcate”, subliniază șeful statului rus, „în zilele noastre, omenirea s-a trezit, din nou, în fața unei linii periculoase: se înmulțesc conflictele regionale, crește amenințarea terorismului și a extremismului, se distruge sistemul de control al armelor, iar economia globală se află într-o stare instabilă.”

Relativa acalmie – și chiar euforie – din perioada imediat următoare încheierii războiului rece începe să devină trecut, iar omenirea reintră într-o fază preocupantă a devenirii sale. Dar o fază care consemnează și un reviriment evident al Rusiei după dispariția URSS. Renașterea Rusiei marchează semnificativ sinergia politicii mondiale; ea generează noi probleme și provocări, care obligă la răspunsuri presante, impune reevaluări și decizii capitale. O sinergie pe cât de încărcată de oportunități și speranțe, pe atât de confuză, labilă și nesigură. Occidentul și instituțiile sale sunt solicitate de tendințe centrifugale, apar noi forțe și puteri emergente statale și nonstatale, se fac și se desfac alianțe și coaliții, multe dintre ele conjuncturale și efemere, dar ar fi greșit ca toate acestea să aibă drept cauză exclusiv demersurile geopolitice ale Rusiei lui Putin. Mai aproape de adevăr poate fi constatarea că, în timp ce Moscova a reușit să-și creeze o strategie cu obiective clare în raporturile cu lumea, Vestul (pe care președintele Putin nu-l mai numește adversar sau inamic) se află într-o fază de tatonări și abordări dispersate și contrariante, ceea ce nu-l certifică drept un interlocutor cert și previzibil. Președintele SUA, Donald Trump, a imprimat un curs total diferit politicii externe americane, care privilegiază unilateralismul și protecționismul, ignoră, pune sub semnul întrebării sau se dezice de acorduri și organizații internaționale și chiar occidentale, respinge multilateralismul, întreprinde inițiative și acțiuni care ies din parametrii consacrați ai perioadei postbelice. Iar Rusia își reconfirmă o direcție coerentă, cu obiective precise, perspective clare și continuitate.
Trăim într-o lume în plină restructurare și remodelare, în plină transformare. Asistăm la un experiment total nou, remarcă politologul rus Feodor Lukianov, căci „spre deosebire de trecut, a început o perioada de reconstituire, dar nu pe calea războiului mondial, fără o confruntare globală de forțe între marile puteri”, însă nu lipsită de războaie, fie ele „hibride, asimetrice, pe mai multe niveluri”.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

DISTRIBUIȚI