Victoria lui Donald Trump pune la mare încercare Uniunea Europeană. Nu este nicio surpriză că birocrații de la Bruxelles, precum și majoritatea șefilor de stat și de guverne europene nu au niciun motiv de bucurie pentru că Donald Trump este noul președinte ales al SUA.

Aceasta s-a văzut din reacția președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker care a spus că „trebuie să-l învățăm pe președintele ales ce este Europa și cum funcționează”. Doar că situația este cu totul alta. Europa trebuie să învețe că cine plătește masa, comandă muzica. Iar realitatea politică este cu totul alta, chit că ne place sau nu. Establishment-ul european nu diferă de cel american, iar momentul respingerii lui de către alegători se apropie rapid.

Iar cea mai vizibilă schimbare va fi în domeniul apărării și a politicii externe. Trump și-a amenințat partenerii din NATO că „țările pe care le apărăm trebuie să plătească nota de plată pentru acest lucru. Și dacă nu o fac, atunci SUA le va lăsa să se apere singure”. Referire la obligația din Tratat ca țările membre să aloce anual 2% din PIB pentru apărare, ceea ce doar câteva țări din UE respectă. Pentru a se achita de această obligație, multe state trebuie ori să depășească limita de deficit bugetar impusă la maximum 3%, ori să reducă drastic din cheltuielile sociale.
Din punct de vedere economic, atât Uniunea Europeană, cât și Banca Centrală Europeană au fost puternic afectate de victoria-surpriză a lui Trump. Brusc, Brexit poate fi privit acum ca o măsură de salvare, fiind de așteptat ca Marea Britanie să obțină un acord comercial în condiții mult mai bune cu partenerul său anglo-saxon. Alte state s-ar putea confrunta cu răsturnări dramatice de situație, deoarece anul viitor au programate alegeri sau referendumuri importante. Mai mult, Trump ar putea să reducă din activitatea NATO în perspectiva inițierii unei politici de destindere cu Rusia. Situația politică din UE se deteriorează rapid, iar cea economică se înrăutățește parcă în fiecare zi.

Criza financiară declanșată în 2008 a fost până în prezent bine controlată de către BCE. Țările din flancul sudic al UE – Grecia, Cipru, Spania, Italia și Portugalia – au reușit să evite falimente importante din sistemele lor bancare. Pentru a menține valoarea depozitelor colaterale și a investițiilor înregistrate în bilanțurile băncilor, BCE a redus dobânzile și a sprijinit prețul obligațiunilor prin cumpărarea unei mari cantități de datorii din piața interbancară. Este o politică care a funcționat până acum, pentru că amenințările exogene au fost, de asemenea, incluse în preț. Dar în continuare această politică nu va mai putea da rezultate, iar, în final, obligațiunile din zona euro ar putea scădea masiv. Efectul deprecierii obligațiunilor în euro asupra bilanțurilor contabile ale băncilor ar putea fi catastrofal.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament