În timp ce firmele caută cu disperare angajați, angajații caută cu asiduitate salariile cele mai mari. De ceva vreme piața muncii este o “piață a angajaților”: condițiile prevalente pentru realizarea unei înțelegeri de muncă sunt impuse de către angajați angajatorilor și nu invers. Capitalul uman este o resursă în scădere, iar firmele trebuie să satisfacă pretențiile angajaților, după ani mulți în care au beneficiat de angajați ieftini. Investitorii s-au bucurat trei decade la rând de plata în România a celor mai mici salarii europene, dar astăzi au loc corecții pe piață. Mediul de afaceri este forțat să alinieze din ce în ce mai mult la nivelul Uniunii Europene salariile plătite angajaților, iar aceștia sunt din ce în ce mai motivați să pretindă venituri mai mari.


Un factor de influență este guvernul, care a plusat prin decizii administrative (necorelate cu productivitatea muncii) atât salariul minim pe economie, cât și salariile angajaților din sectorul bugetar, forțând astfel economia reală să țină pasul cu majorările operate de stat. Astăzi, peste jumătate dintre angajați au în plan să ceară o mărire salarială sau să își caute un nou loc de muncă până la finele acestui an, nivelul insuficient al veniturilor fiind principala nemulțumire a acestora, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Șase din zece respondenți au declarat că vizează alt loc de muncă. Chiar dacă nu vor reuși să își găsească alt job, 55% dintre respondenți vor o mărire salarială de cel puțin 20%.


Nevoia angajaților români de a obține venituri sporite este firească, dacă ținem cont de sărăcia acută a majorității populației, de economia axată pe consum expusă riscului inflaționist și de nivelul salarial mult mai ridicat din celelalte țări europene. Problema este cum anume vor reuși angajații să obțină venituri mai mari pe termen lung. Pe termen scurt (an electoral), statul va susține majorările de venituri (salarii și pensii) deja operate și cele promise în viitor, pentru că se va împrumuta de la generațiile viitoare pentru a plăti generațiile curente. Dar mediul de afaceri nu are de unde să se împrumute și s-ar putea să nu poată să țină piept ritmului dat de stat. Dacă economia globală va intra în recesiune (sunt multe semnale în acest sens), banii vor deveni o resursă mai prețioasă și mai rară decât forța de muncă. Și atunci se va întoarce roata: pentru conservarea businessului angajatorii vor forța fie salarii mai mici, fie un număr mai mic de angajați. Economia României nu pare pregătită nici pentru o variantă, nici pentru cealaltă.

DISTRIBUIȚI
Daniel Apostol este jurnalist, doctorand în istorie, Universitatea Ovidius din Constanța.