„Educația tinerei generații din perspectiva anilor 2040. Resurse de cercetare, creativitate și inovare” a reprezentat tema dezbaterii organizate de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), ca etapă a proiectului inițiativă proprie „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, pe care îl derulează sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu. Partener în organizarea dezbaterii și gazdă a fost Academia de Studii Economice din București.

„Educația tinerei generații, condiție esențială a evoluției în toate domeniile”

Constantin Boștină
Constantin Boștină

Nevoia de educație, de formare profesională, s-a regăsit constant în dezbaterea fiecărei teme abordate în perspectiva modelului economic românesc în Europa anului 2040 – industriile viitorului, cercetare-dezvoltare-inovare, agricultură, resursele țării, finanțare, organizarea statului, relații economice internaționale – a subliniat dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES: „Evoluția în toate aceste direcții este posibilă cu condiția esențială să așezăm educația tinerei generații în concordanță cu ce se întâmplă în lume. Educația este un factor de bază, care determină o activitate cât mai eficientă în toate domeniile. Realitatea arată că este necesară inclusiv o educație a clasei politice”.

„Alocările bugetare să pornească de la costurile reale, cu reducerea numărului de studenți bugetați și creșterea finanțării pe student”

Nicolae Istudor
Nicolae Istudor

În expunerea introductivă, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a enunțat două aspecte majore pentru încadrarea educației tinerei generații în modelul economic românesc 2020: „1) Pregătirea după principii moderne, cu unități de învățământ adaptate noilor cerințe de pe piața muncii, beneficiind de o legislație coerentă și sustenabilă. 2) Menținerea absolvenților în țară pentru a implementa cu succes modelul pe care noi vrem să-l construim acum”. Politicile educaționale, a subliniat rectorul ASE, trebuie legate de politici care „să stimuleze natalitatea, pentru a opri reducerea numărului de absolvenți de liceu”. În același context al prefigurărilor, profesorul Nicolae Istudor a exprimat rezerve față de preconizata coexistență a unor legi separate pentru învățământul preuniversitar, universitar și statutul cadrelor didactice și a două ministere, al educației și al cercetării. Ca măsuri în orizontul următorilor ani, a enumerat: „Alocarea locurilor bugetate pe domenii prioritare promovată treptat; accent deosebit pe antreprenoriat și pe rolul consiliilor consultative în îmbunătățirea planurilor de învățământ; finanțare pornind de la costurile reale și, de ce nu, reducerea numărului de studenți bugetați și creșterea finanțării pe student; introducerea în toate universitățile publice și private a examenului de admitere; internaționalizarea studiilor; teme de doctorat în concordanță cu cerințele economiei; pentru absolvenți, soluții de menținere în țară nu cu forța, nici cu sume de transfer ca la fotbaliști, ci prin asigurarea de locuri de muncă bine plătite și prin programarea politicilor de personal; politici pentru întoarcerea tinerilor plecați la studii sau la muncă în străinătate, experiența lor fiind benefică în armonizarea modelului românesc cu cel european”.


„Revigorarea învățământului profesional trebuie realizată prin crearea unor școli profesionale separat de liceele economice, în care să fie școlarizați în special elevii care nu promovează evaluarea națională”

Nicoleta Singureanu

Din perspectivă preuniversitară, prof. dr. Nicoleta Singureanu, directorul Colegiului Economic Hermes, a prezentat o analiză privind starea actuală a educației, în perspectiva contribuției la dezvoltarea țării în următoarele decenii. Analiza pornește de la „Contextul economico-social și politic care a influențat educația tinerei generații în ultimii 30 de ani”, sugerează „Repere pentru învățământul economic preuniversitar din perspectiva anilor 2040” cu elemente ale unui „studiu efectuat de echipa Colegiului Economic Hermes privind posibilitățile de îmbunătățire a învățământului preuniversitar economic” și „Îmbunătățirea calității managementului educațional – principala resursă în realizarea reformelor educaționale, din perspectiva anilor 2040”. Considerând că „în următorii 20 de ani, 2020-2040, învățământul românesc trebuie restructurat din temelii” și oferind câteva coordonate de care ar trebui să se țină seama, prof. dr. Nicoleta Singureanu a enunțat o serie de propuneri pentru îmbunătățirea învățământului preuniversitar economic, rezultate din studiul efectuat de profesorii Colegiului Economic Hermes:
„1) Separarea învățământului economic de învățământul tehnic și organizarea unui program liceal economic cu durata de 4 ani, program de studii economice;
2) Înființarea unui bacalaureat de tip E pentru învățământul economic, ca finalitate a programului de studii economice;
3) Restructurarea formei actuale a examenului de bacalaureat pentru învățământul economic prin introducerea la acest examen și a unor discipline economice, ca o finalitate firească a procesului de învățământ, în care mai mult de 60% din disciplinele studiate sunt discipline economice. Aplicarea acestei propuneri ar avea ca efect creșterea procentului de promovare la bacalaureat al absolvenților de liceu și implicit scăderea rândurilor șomerilor;
4) La liceele economice ar fi bine ca matematica să nu mai fie probă obligatorie a profilului la bacalaureat;
5) Bacalaureatul în forma actuală, în opinia unor colegi, părinți și elevi, nu permite flexibilitatea parcursului educațional, îngrădește posibilitatea de a urma programe de formare diferite și, prin urmare, reconversia profesională pe parcursul întregii vieți;
6) Revigorarea învățământului profesional trebuie realizată prin crearea unor școli profesionale separat de liceele economice, în care să fie școlarizați în special elevii care nu promovează examenul de evaluare națională. Aceștia pot fi calificați în meserii cerute pe piața muncii, cum ar fi comerciant vânzător, bucătar, ospătar, barman etc. În acest moment, piața forței de muncă din România se confruntă cu un mare deficit de personal calificat;
7) Revizuirea modulelor de specialitate în ceea ce privește denumirea, conținutul, competențele formate elevilor și în special ancorarea teoriei în practica economică”.

„Educația viitorului este definită de valorile pe care le clădește: încrederea, echitatea, solidaritatea, eficacitatea, autonomia”

Petru Andea
Petru Andea

Un tablou al învățământului actual și al investițiilor în programe destinate evoluției acestuia a fost prezentat de prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale. Reperele majore ale cadrului strategic în care evoluează sistemul educațional sunt: „Promovarea bunei guvernanțe; asigurarea calității educației; asigurarea de șanse egale de acces și participare școlară și universitară; promovarea unui curriculum, a unor programe de studii și a unor sisteme de evaluare care să permită dobândirea de competențe relevante pe piața muncii; utilizarea noilor tehnologii; dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (inclusiv multiplicarea parteneriatelor cu mediul economic); recunoașterea calificărilor și competențelor dobândite în toate contextele de învățare și formare; încurajarea mobilității educaționale și a cooperărilor europene și internaționale”.

Un capitol relevant în fundamentarea educației următoarelor decenii a fost rezervat în expunerea profesorului Petru Andea investițiilor în digitalizare prin programele: „Sistem Informatic de Management al Școlarității (SIMS), buget 49 milioane euro; platformă digitală cu resurse educaționale deschise (biblioteca virtuală EDULIB), buget 50 milioane euro; Wi-Fi Campus, buget 45 milioane euro; Romanian Secondary Education (ROSE), finanțat de BIRD cu 200 de milioane euro, grupul țintă fiind reprezentat de elevi din 1.000 de licee și studenți din 313 facultăți”.

Până în 2030, a spus profesorul Petru Andea, „educația din România are nevoie de: respectarea strategiilor de dezvoltare a educației indiferent de natura politică a mandatului guvernamental; alocarea unui procent din PIB către educație comparabil cu media statelor Uniunii Europene; profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre calitate și echitate; dezvoltarea instituțiilor și instrumentelor cu rol în oferirea de sprijin social elevilor din familii dezavantajate, inclusiv prin existența a suficienți asistenți sociali, consilieri, logopezi etc.; crearea unui sistem de salarizare a cadrelor didactice bazat pe merit și centrat pe atragerea de tineri talentați; implicarea părinților, a asociațiilor de elevi/studenți și a sectorului privat în guvernanța școlilor și universităților (…) Educația viitorului este definită de valorile pe care le clădește: încrederea, echitatea, solidaritatea, eficacitatea, autonomia”.


„În cazul în care educația formală nu este înlocuită imediat de formarea bazată pe competențe transversale, atunci va apărea o problemă de competitivitate a capitalului uman pe o piață unică, dar împărțită într-un nucleu și periferie”

Eugen Dijmărescu

Semnalând că la nivelul Uniunii Europene „România este țara care înregistrează cea mai mare rată a lucrătorilor (ca procent din populația activă) aflați la muncă într-un alt stat membru”, dr. ec. Eugen Dijmărescu, vicepreședinte al ASPES, a sintetizat o viziune economică „bazată pe o cercetare a decalajelor dintre România și alte state membre ale UE în domeniile educației și cercetării și pe o explorare a unor scenarii care să le reducă, prin prisma dinamicii observate a schimbării profesiilor, corelate cu avansul tehnologic”. În esență, dr. ec. Eugen Dijmărescu a subliniat: „Perspectiva aceasta este îndreptată spre înțelegerea educației ca mijloc pentru creșterea productivității capitalului uman, socotind că economia românească nu va putea fi, la orizontul proiectului ASPES, competitivă doar cu factorii naturali sau cu importul de tehnologie.

Politica publică în domeniul educației și cercetării (având în vedere decalajul dintre România și media UE) poate fi abordată din punctul de vedere al timpului de care dispunem pentru recuperarea decalajelor, respectiv a ceea ce se poate face în prezent pentru acest scop. Ciclul de educație obligatorie va dura, conform modificării legii educației, 16 ani.

Dacă această perioadă este considerată din momentul anului 2023, când cei 16 ani de școală devin obligatorii, orizontul de timp ajunge la anul 2039, adică în apropierea țintei prevăzute de demersul ASPES. În cazul în care educația formală nu este înlocuită imediat de formarea bazată pe competențe transversale, atunci va apărea o problemă de competitivitate a capitalului uman pe o piață unică, dar împărțită într-un nucleu și periferie. România va avea în continuare campioni ai olimpiadelor școlare, dar competitivitatea muncii este o problemă supusă legii numerelor mari.

Intervalul de timp ar trebui să fie grija celor care folosesc aptitudinile/calificările (angajatori) sau a celor care doresc să își însușească aptitudini/calificări (elevi/studenți/părinți). Pentru asta, este nevoie ca autonomia instituțiilor de învățământ superior să fie considerabil lărgită și deschisă și învățământului secundar, general și vocațional. Ceea ce se poate face acum se referă în principal la faptul că dezbaterea nu trebuie să cadă în capcana dificultăților în prognozarea viitoarelor calificări/aptitudini, ci trebuie să discute despre crearea cadrului necesar pregătirii profesionale pe tot parcursul vieții. Pregătirea viitorului educației și cercetării nu poate ignora că modelul economic românesc în UE nu înseamnă neapărat capital românesc, lucrători români, ci doar că activitățile se desfășoară pe teritoriul României, iar domeniile educației și cercetării vor evolua într-o societate în care inteligența artificială este deja o certitudine. Globalizarea a amplificat răspândirea transfrontalieră a tehnologiilor și a permis tuturor un acces mult mai facil la cunoștințe. Potrivit FMI, fluxul de cunoștințe dinspre liderii inovației tehnologice către economiile emergente a făcut ca în deceniul 2004-2014 productivitatea acestora să crească cu 40 la sută”.


„Noul curriculum pentru învățământul liceal este în curs de elaborare, în relație de coerență cu ciclurile primar și gimnazial”

Petre Feodorian Botnariuc
Petre Feodorian Botnariuc

Dr. Petre Feodorian Botnariuc, director adjunct al Institutului de Științe ale Educației, s-a referit la etapele reformei actuale a educației românești. Momentul declanșării acesteia este considerat anul 1995. Un aspect științific de referință în evoluția reformei l-a constituit implementarea noului curriculum pentru învățământul primar, în 2013. Au urmat elaborarea și aplicarea curriculumului pentru ciclul gimnazial. Cu deschiderea spre viitorul educației naționale, armonizate cu prognozele și direcțiile de evoluție economic în plan național și la nivel european, a anunțat
dr. Petre Botnariuc, „este în curs de elaborare curriculumul pentru învățământul liceal, în relație de coerență cu ciclurile primar și gimnazial. Ulterior, planurile cadru de învățământ pentru liceu urmează să fie agreate de Ministerul Educației Naționale”.

Experiențe, perspective și posibile discrepanțe

În cursul dialogului care a urmat, specialiști în educație și beneficiari ai resursei umane formate prin școală la diferite niveluri au adus în discuție aspecte care țin de stringența pregătirii viitoarelor generații. Prof. univ. dr. Constantin Anghelache a atras atenția asupra prefigurării unor decalaje între cererea și oferta de locuri la nivelul învățământului superior, în sensul că, fără o corelare a acestora, perspectiva este ca numărul de locuri în universități să depășească numărul de absolvenți dintr-o promoție. Avocatul Gabriel Biriș s-a pronunțat pentru o atenție deosebită acordată educației timpurii, ca bază a creșterii generațiilor care vin. Prof. Toma Mareș a vorbit despre experiența organizației pe care o conduce, Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România (FICE România), în implementarea de programe extracurriculare cu impact economico-social. Prof. ec. Valentina Capotă, inspector la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, a semnalat elaborarea de către ISMB a unei lucrări asupra perspectivei până în 2025 a învățământul tehnic-profesional la nivelul Capitalei.

Fotografii de Cornel Constantin