Locul României în Europa anului 2040

Date:

Locul 10 în UE ca nivel al PIB-ului și locul 15 ca PIB/cap de locuitor înseamnă esența viziunii pe care o susține proiectul „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”, inițiat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), viziune de răspuns la provocarea „Unde dorim să fie România în anul 2040 și cum ajungem acolo?”, care a constituit genericul celei de a cincea dezbateri din ciclul de analize conceput sub egida Academiei Române – Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, președinte acad. Mugur Isărescu, găzduit de Banca Națională a României. Partenerii ASPES în organizarea întregului demers sunt Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).

În deschiderea noii reuniuni, la care au fost reprezentate institutele Academiei Române și mediul universitar, dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reliefat provocarea pe care o constituie țintele de plasare a României în ierarhia europeană în funcție de PIB, „un indicator de referință în competiția dintre țări”. Contextul se arată favorabil unei exprimări și unei afirmări în acest sens, a observat președintele ASPES, având în vedere tendințele de reașezare a conceptului de interes național pe plan mondial.

zaman

Gheorghe Zaman: Dezvoltarea economică și calitatea vieții se condiționează reciproc.

 

Luând ca referințe studii și analize reunite în lucrări de cercetare ale Institutului de Economie Națională, prof. univ. dr. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, președintele AGER, a captat atenția prin aducerea în discuție a unui termen care-și face loc tot mai mult în abordările de specialitate: sustenocentrism, definit prin aceea că „trece de la producția economică văzută ca prioritate indiferent de consum, consecințe etc. și înglobează, odată cu economia, și elemente care țin de social, ambiental, teritorial, cultură”. Din acest punct de vedere, un factor determinant adus în discuție din perspectivă economică îl reprezintă declinul demografic: „Trebuie nu numai să-l constatăm, ci și să găsim soluții, într-o primă fază, de stopare și ulterior, de creștere demografică”. Un alt aspect subliniat de profesorul Gheorghe Zaman a fost raportul dintre cantitatea de resurse consumate și echivalentul în PIB înglobat în produsul realizat din acea cantitate, constatarea fiind că deocamdată la noi acel „PIB scos este mic, cerința fiind să facem astfel încât să nu mai scadă productivitatea resurselor”. În privința comerțului exterior, declarându-se încă o dată un susținător al investițiilor străine directe, președintele AGER a pledat pentru utilizarea mai bună a acestora, „să nu mai cedăm unor condiționări numai de dragul de a îndeplini deal-ul”. În ansamblu, a conchis profesorul Gheorghe Zaman, este necesar „să oprim ce se opune evoluției economice; în acest moment, noi nu ne focusăm pe problemele cele mai importante pentru dezvoltare durabilă, adică dezvoltare bazată pe cerere”.

P1200605

Cătălin Zamfir: O economie fără populație nu știm cum va fi.

 

 

Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, președintele Asociației Sociologilor Români, a subliniat necesitatea stringentă a apelului la cunoașterea din domeniul sociologiei pentru conturarea orizonturilor de dezvoltare a țării. Observația sa a fost că, până acum, „sociologii au susținut nevoia de dezvoltare economică, însă economia a mers cu ignorarea societății”. Pentru ridicarea României anului 2040 acolo unde ne dorim, a semnalat profesorul Cătălin Zamfir, „este nevoie să combinăm economicul cu socialul, să avem o viziune de dezvoltare economico-socială”. Pentru aceasta, din perspectivă sociologică, „avem nevoie de centrare pe interesul național. Să ne conturăm mai clar cum vrem să arate societatea românească în viitor și cum să ajungem acolo. Tema calității vieții este o problemă de rezolvat, identificând care sunt mecanismele de cuplare la dezvoltarea economică”. Cu precădere, în ultimele decenii, „calitatea ocupării s-a degradat, ceea ce a dus la degradarea standardului de viață. Ocuparea constituie o mare problemă; este în criză, din moment ce am pierdut 3 milioane de ocupanți. Crearea locurilor de muncă este în acest moment o prioritate”, O altă temă de rezolvat cu stringență, a continuat profesorul Cătălin Zamfir, este „reducerea sărăciei. România a devenit o societate săracă”, trimiterea sa fiind îndeosebi la „nivelul de sărăcie salarială”. În același timp, „natalitatea reprezintă o problemă gravă”, soluția avansată fiind „un program special de creștere a natalității”, cu reiterarea adevărului potrivit căruia „o economie fără populație nu știm cum va fi”. În calea fundamentării evoluției societății noastre în următoarele decenii, a atras atenția profesorul Cătălin Zamfir, „o problemă gravă este educația – în special gradul scăzut de cuprindere, neparticiparea la educație de la ciclul primar. În acest moment, sistemul educațional nu motivează!”.

napoleon pop

Napoleon Pop: Continuarea drumului european început în 1990 este esențială.

 

 

Ca premise ale dezvoltării țării în deceniile care vin, dr. Napoleon Pop, director adjunct al Institutului de Economie Mondială, a enunțat, în esență, continuarea drumul european deschis anterior momentului efectiv al aderării la UE, fiind început încă din 1990, precum și intervenția în problema demografică, clarificarea raportului dintre rolul statului și rolul piețelor, depășirea tensiunilor interne, trecerea de la disparități regionale la o dezvoltare unitară. „Scăderea populației reprezintă într-adevăr o problemă îngrijorătoare, pe care trebuie neapărat să o rezolvăm”, s-a pronunțat în consensul de idei al dezbaterii dr. Napoleon Pop. Aprecierea sa generală a fost aceea că, pentru asigurarea cadrului unei ascensiuni sustenabile, „factorul politic să-și asume calitatea politicilor naționale în domeniile fiscal, bugetar, macroprudențial și al pieței forței de muncă”.

 

László Borbély: Să ne valorificăm poziția de centru regional pentru dezvoltare durabilă.

 

Consilierul de stat László Borbély a prezentat o expunere asupra Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă de la nivelul Guvernului României, organism care coordonează tranziția spre o economie durabilă. Îndemnul său a fost „să privim microcosmosul nostru interior”, în sensul punerii în valoare a propriilor disponibilități și resurse „pentru refacerea convergenței dintre România și Uniunea Europeană”. De maximă oportunitate în acest sens este deținerea de către țara noastră a președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene: „Reprezentantul departamentului va prezida, în timpul președinției României, grupul de lucru (Working Party) pentru implementarea Agendei 2030 pe lângă Consiliul UE, care este responsabil de urmărirea implementării agendei în plan intern și european. De asemenea, departamentul, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și în parteneriat cu UNECE, va organiza pe 16 aprilie 2019, la București, o conferință la nivel înalt pe tema parteneriatelor pentru implementarea Agendei 2030 (UE, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Balcanii de Vest)”. Consilierul de stat László Borbély a reamintit că „suntem centru regional pentru dezvoltare durabilă, așa încât să profităm de această oportunitate”.

 

Constantin Savu: Cu ce să reconstruim România, dacă importăm forță de muncă?!

 

 

Din zona de producție economică efectivă, Constantin Savu, președintele marelui producător de utilaje și echipamente industriale Uzinsider, a adus informații, date, aprecieri bazate pe realismul la zi al mediului de afaceri și al problemelor cu care acesta se confruntă. „Deoarece 95% din producția realizată de Uzinsider se exportă, suntem foarte interesați și condiționați de ceea ce se întâmplă în Europa și de poziția României în context economic european”, a spus Constantin Savu. În acest sens, el a tras un veritabil semnal de alarmă privitor la criza forței de muncă autohtone: „În domeniul pe care-l cunosc cel mai bine, al prelucrărilor prin așchiere, numai 8,1% dintre salariați au vârsta sub 45 de ani. Cu ce să reconstruim România, dacă importăm forță de muncă?! În același timp, numărul necalificaților devine dominant. Cercetarea și aplicarea rezultatelor cercetării în industrie sunt la un nivel foarte scăzut. Institutele de proiectare au dispărut”. Pentru depășirea actualei situații și înscrierea pe o direcție ascendentă, experiementatul constructor de mașini a făcut un apel către decidenții politici: „Să se termine cu aspectele care au devenit grotești între partide! Oamenii politici să hotărască odată ceva solid pentru țara aceasta!”._I6A0396

Florin Luca: Văd România ca o sărbătoare.

 

 

Într-o notă optimistă, economistul-șef al CEC Bank, dr. Florin Luca, a lansat o veritabilă invitație la imaginarea viitorului: „Văd România ca o sărbătoare – o țară reconciliată, un punct de atracție pentru investitori, o țară în care oamenii să aibă un moral crescut, să trăiască bine”. O condiție esențială pentru aceasta în opinia sa este ca statul să-și facă aliați din oamenii de afaceri. De asemenea, a nuanțat dr. Florin Luca, „educația să satisfacă nevoile de dezvoltare ale marilor companii, băncile și lumea financiară să fie caracterizate printr-un climat de încredere, legislația să ofere predicție și și stabilitate. Avem nevoie de un stat și de instituții puternice, de oameni de stat care servesc România”.

Agenda viitoarelor dezbateri

Dezbaterile în vederea alcătuirii unei lucrări academice de sinteză privind România în orizontul 2040 continuă după următoarea agendă:
– aprilie 2019 – dezbateri tematice: „Obiectivele modelului economic românesc în UE și recomandări de urmat pentru guvernanți pe sectoare de activitate economica în perioada 2019-2040”. Keynote speakers: dr. ec. Constantin Boștină, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Nicolae Badea, Adrian Mitroi, Vasile Baltac, Tahicu Laurențiu, Petru Rareș, Mircea Ursache, Gabriel Biriș, conf. univ. dr. Andreea Paul, prof. univ. dr. ing. Petru Andea, Vasile Strat, prof. univ. dr. Mariana Drăgușin, prof. univ. dr. Ana Mihaela Pădurean, prof. univ. dr. Maria Ioncică, prof. univ. dr. Ion Popa, prof. univ. dr. Cosmin Octavian Dobrin, prof. univ. dr. Gabriel Popescu, prof. univ. dr. Dan Boboc, conf. univ. dr. Adriana Davidescu, prof. univ. dr. Monica Roman.
– mai 2019 – tema: „Spațiul economic comun România-Republica Moldova. Elaborarea unui program de investiții și dezvoltare în industrii ale viitorului, în agricultură, industrie alimentară, mașini și utilaje pentru agricultură și industria alimentară, IT, servicii”. Participă experți din ministerele economice din România și Republica Moldova.
– 29 ianuarie 2020 – forum național în Aula Academiei Române. Invitați: președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului, prim-ministrul Guvernului României, reprezentanți ai conducerii Comisiei Europene de la Bruxelles.

 

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

2Performant previzionează o creștere de 55% prin expansiune internațională

2Performant, companie de tehnologie și lider în soluții inovatoare...

Norofert începe asamblarea unei linii de producție în SUA și atrage un partener local în acționariat

Norofert, liderul cercetării pentru agricultura regenerativă și unul...

Hub de servicii integrate de afaceri în Palatul Camerei de Comerț și Industrie București

Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București...